Super User
Senior Reporter @EpiscopiaMM
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.
29 mai 2022 - A 56-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale - Mesajul Sfântul Părinte Papa Francisc
„A asculta cu urechea inimii” este tema mesajului dat de Sfântul Părinte Papa Francisc pentru ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale, care se celebrează azi, 29 mai 2022. Redăm mai jos textul mesajului:
A asculta cu urechea inimii
Dragi frați și surori,
Anul trecut am reflectat despre necesitatea de ”a merge și a vedea” pentru a descoperi realitatea și a o putea povesti pornind de la experiența evenimentelor și de la întâlnirea cu persoanele. Mergând mai departe pe această linie, doresc să acord atenție acum unui alt verb, ”a asculta”, decisiv în gramatica comunicării și condiție a unui dialog autentic.
Într-adevăr, suntem pe punctul de a pierde capacitatea de a-l asculta pe cel din fața noastră, fie în urzeala normală a raporturilor de fiecare zi, fie în dezbaterile despre cele mai importante teme ale vieții civilizate. În același timp, ascultarea cunoaște o nouă și importantă dezvoltare în domeniul comunicativ și informativ prin intermediul diferitelor oferte de podcast și audio chat, ceea ce confirmă că a asculta rămâne esențial pentru comunicarea umană.
Un medic celebru, obișnuit să trateze rănile sufletului, a fost întrebat care ar fi necesitatea cea mai mare a ființelor umane. El a răspuns: ”Dorința nemărginită de a fi ascultați”. O dorință care, deseori, rămâne ascunsă, dar care interpelează pe oricine este chemat să fie educator sau formator, sau desfășoară oricum un rol de comunicator: părinții și învățătorii, păstorii de suflete și lucrătorii pastorali, lucrătorii din domeniul informării și cei care îndeplinesc un serviciu social sau politic.
A asculta cu urechea inimii
Din paginile biblice învățăm că ascultarea nu are numai înțelesul unei percepții acustice, dar este esențial legată de raportul dialogic dintre Dumnezeu și omenire. Începutul primei porunci a Legii, ”Ascultă, Israele” – ”Shema’ Israel” (Deuteronom 6,4), este propus iar și iar în Biblie, astfel încât Sfântul Paul va spune că credința vine din auzirea Cuvântului lui Cristos (cf. Romani 10,17). Inițiativa, într-adevăr, îi aparține lui Dumnezeu care ne vorbește, căruia noi îi răspundem ascultându-L; chiar și această ascultare, în cele din urmă, vine din harul său, după cum se întâmplă cu nou-născutul care răspunde la privirea și glasul mamei și tatălui.
Dintre cele cinci simțuri, cel privilegiat de Dumnezeu pare să fie întocmai auzul, poate pentru că este mai puțin invaziv, mai discret decât vederea și, de aceea, lasă ființa umană mai liberă.
Ascultarea corespunde stilului umil al lui Dumnezeu. Este acea acțiune care îi permite lui Dumnezeu să se reveleze drept Cel care, vorbind, îl face pe om după chipul său și, ascultând, îl recunoaște drept interlocutor al său. Dumnezeu îl iubește pe om, de aceea îi adresează Cuvântul, de aceea ”își pleacă urechea” ca să-l audă.
Omul, dimpotrivă, tinde să fugă de relație, să întoarcă spatele și ”să-și închidă urechile” pentru a nu trebui să asculte. Refuzul de a asculta ajunge, deseori, să devină agresivitate față de celălalt, cum s-a întâmplat celor care îl ascultau pe Ștefan, care, astupându-și urechile, s-au dezlănțuit cu toții împreună asupra lui (cf. Fapte 7,57).
Pe de o parte, așadar, este Dumnezeu care întotdeauna se revelează comunicându-se gratuit, pe de alta, omul căruia i se cere să se sintonizeze, să se dispună la ascultare. Domnul îl cheamă explicit pe om la un legământ de iubire, pentru ca să poată deveni pe deplin ceea ce este: chipul și asemănarea lui Dumnezeu în capacitatea sa de a asculta, a primi, a acorda spațiu celuilalt. Ascultarea, în cele din urmă, este o dimensiune a iubirii.
De aceea, Isus îi cheamă pe discipolii săi să verifice calitatea ascultării lor. ”Vedeţi, aşadar, cum ascultaţi” (Luca 8,18): așa îi îndeamnă după ce a prezentat parabola semănătorului, lăsând de înțeles că nu e îndeajuns a asculta, dar e necesar să o facă bine. Numai cel care primește Cuvântul cu inima ”curată și generoasă” și îl păstrează cu fidelitate aduce roade de viață și de mântuire (cf. Luca 8,15). Numai când suntem atenți la cel pe care îl ascultăm, la ce ascultăm și la cum ascultăm, putem crește în arta comunicării, al cărei centru nu este o teorie sau o tehnică, ci ”capacitatea inimii care face posibilă proximitatea” (exort. ap. Evangelii gaudium, nr. 171).
Cu toții avem urechi, dar de multe ori chiar și cel care are un auz perfect nu reușește să-l asculte pe celălalt. Există, într-adevăr, o surzenie interioară, mai gravă decât cea fizică. Ascultarea, într-adevăr, nu se referă numai la simțul auzului, dar la toată persoana. Adevăratul centru al ascultării este inima. Regele Solomon, deși era foarte tânăr, s-a dovedit înțelept pentru că i-a cerut Domnului să-i dăruiască ”o inimă care ascultă” (1 Regi 3,9). Sfântul Augustin îndemna la a asculta cu inima (corde audire), la a primi cuvintele nu pe plan exterior, în urechi, ci spiritual, în inimi: ”Să nu aveți inima în urechi, ci urechile în inimă” («Nolite habere cor in auribus, sed aures in corde»: Sermo 380, 1; Nuova Biblioteca Agostiniana 34, 568). Sfântul Francisc din Assisi îi îndemna pe Frați ”să-și plece urechea inimii” (Lettera a tutto l’Ordine: Fonti Francescane, 216).
De aceea, prima ascultare de redescoperit când se dorește o comunicare adevărată este a se asculta pe sine, a asculta cele mai adevărate exigențe proprii, cele întipărite în adâncul fiecărei persoane. Nu se poate decât a porni din nou ascultând ceea ce ne face unici în Creație: dorința de a fi în relație cu ceilalți și cu Celălalt. Nu suntem făcuți pentru a trăi ca atomii, ci împreună.
Ascultarea drept condiție a bunei comunicări
Există o folosire a auzului care nu este o adevărată ascultare, ci opusul ei: a trage cu urechea. Într-adevăr, o tentație mereu prezentă, și care, astăzi, în timpuri de social web, pare să se fi acutizat, este aceea de a trage cu urechea și de a spiona, manevrându-i pe alții pentru interesul nostru. Dimpotrivă, ceea ce face comunicarea bună și pe deplin umană este chiar ascultarea celui pe care îl avem în fața noastră, față către față, ascultarea celuilalt de care ne apropiem cu o deschidere loială, încrezătoare și onestă.
Lipsa de ascultare, pe care o experimentăm de atâtea ori în viața de fiecare zi, apare, din păcate, evidentă chiar și în viața publică unde, în loc să se asculte unii pe alții, deseori ”se vorbește pe la spate”. Acest lucru este simptomul faptului că, mai mult decât adevărul și binele, se caută consensul; mai mult decât ascultării, se acordă atenție ratingului. Buna comunicare, în schimb, nu caută să impresioneze publicul prin replici cu efect, cu scopul de a ridiculiza interlocutorul, dar acordă atenție rațiunilor celuilalt și caută să ajute la a înțelege complexitatea realității. Este trist atunci când, chiar și în Biserică, se formează grupări ideologice, ascultarea dispare și lasă loc unor împotriviri sterile.
În realitate, în multe dialoguri, noi nu comunicăm nicidecum. Așteptăm doar ca celălalt să termine să vorbească pentru a impune punctul nostru de vedere. În aceste situații, după cum remarcă filosoful Abraham Kaplan, dialogul este un duolog, un monolog pe două voci (Cfr The life of dialogue, in J. D. Roslansky ed., Communication. A discussion at the Nobel Conference, North-Holland Publishing Company – Amsterdam 1969, 89-108). În adevărata comunicare, în schimb, eu-l și tu-ul sunt amândoi ”în ieșire”, îndreptați unul către celălalt.
A asculta este, așadar, primul ingredient indispensabil al dialogului și al bunei comunicări. Nu se comunică dacă mai întâi nu s-a ascultat și nu se face un bun jurnalism fără capacitatea de a asculta. Pentru a oferi o informație solidă, echilibrată și completă e necesar să fi ascultat îndelung. Pentru a relata un eveniment sau a descrie o realitate într-un reportaj este esențial a ști să asculți, dispuși fiind chiar la a schimba ideea și a modifica propriile ipoteze inițiale.
Numai dacă se iese din monolog, într-adevăr, se poate ajunge la acea concordanță de voci care este garanția unei adevărate comunicări. A asculta mai multe surse, ”a nu se opri doar la prima tavernă”, după cum învață experții meseriei, asigură credibilitatea și seriozitatea informațiilor pe care le transmitem. A asculta mai multe voci, a se asculta unii pe alții, chiar și în Biserică, între frați și surori, ne permite să exercităm arta discernământului, care apare întotdeauna drept capacitatea de a se orienta într-o simfonie de voci.
Dar de ce e necesar a înfrunta osteneala ascultării? Un mare diplomatic al Sfântului Scaun, cardinalul Agostino Casaroli, vorbea de ”martiriul răbdării”, necesar pentru a asculta și a se face ascultat în negocierile cu interlocutorii cei mai dificili cu scopul de a obține cel mai mare bine posibil în condiții de limitare a libertății. Chiar și în situațiile mai puțin dificile, ascultarea cere întotdeauna virtutea răbdării, împreună cu capacitatea de a se lăsa surprinși de adevăr, chiar de-ar fi numai un fragment de adevăr, în persona pe care o ascultăm. Numai uimirea permite cunoașterea. Mă gândesc la curiozitatea infinită a copilului care privește lumea înconjurătoare cu ochii larg deschiși. A asculta cu această dispoziție interioară – stupoarea copilului în conștiința adultului – este întotdeauna o îmbogățire pentru că va fi întotdeauna un lucru, chiar și unul mărunt, pe care voi putea să-l învăț de la celălalt și să-l fac să rodească în viața mea.
Capacitatea de a asculta societatea este mai prețioasă ca oricând în acest timp rănit de o lungă pandemie. Atâta neîncredere acumulată în precedență față de ”informația oficială” a provocat și o ”infodemie”, în care este din ce în ce mai greu a face credibil și transparent domeniul informării. E necesar a-și pleca urechea și a asculta în profunzime, mai ales disconfortul social, amplificat de încetinirea sau de încetarea multor activități economice.
Chiar și realitatea migrațiilor forțate este o problematică complexă și nimeni nu are rețeta gata făcută pentru rezolvarea ei. Repet că, pentru a învinge prejudecățile despre migranți și a înmuia împietrirea inimilor noastre, ar trebui să încercăm să ascultăm poveștile lor de viață. Să dăm un nume și o poveste de viață fiecăruia dintre ei. Mulți jurnaliști buni fac deja acest lucru. Mulți alții ar vrea să-l facă, dacă ar putea. Să-i încurajăm! Să ascultăm aceste povești de viață! Fiecare va fi liber, apoi, să susțină politicile migratorii pe care le consideră mai adecvate pentru propria țară. Dar înaintea ochilor, în orice caz, nu vom avea numere sau invadatori periculoși, ci fețe și povești de viață ale unor persoane concrete, priviri, așteptări, suferințe ale unor bărbați și femei de ascultat.
A se asculta unii pe alții în Biserică
Chiar și în Biserică este o mare nevoie de a asculta și de a se asculta unii pe alții. Este darul cel mai prețios și generativ pe care îl putem face unii altora. Noi, creștinii, uităm că serviciul ascultării ne-a fost încredințat de Cel care este ascultătorul prin excelență, la lucrarea căruia suntem chemați să participăm. ”Noi trebuie să ascultăm prin urechea lui Dumnezeu, dacă vrem să putem vorbi prin Cuvântul său”, spunea teologul protestant Dietrich Bonhoeffer, amintindu-ne că primul serviciu pe care îl datorăm celorlalți în comuniune constă în a-i asculta (D. Bonhoeffer, La vita comune, Queriniana, Brescia 2017, 76). Cine nu știe să-l asculte pe fratele său foarte curând nu va fi în stare să-L asculte nici pe Dumnezeu (ibid., 75).
În activitatea pastorală, lucrarea cea mai importantă este ”apostolatul urechii”. A asculta, mai înainte de a vorbi, după cum îndeamnă apostolul Iacob: ”Fiecare om să fie prompt la ascultare, încet la vorbire (Iacob 1,19). A oferi în dar un pic din timpul propriu pentru a asculta persoanele este primul gest de caritate.
A fost lansat de curând un parcurs sinodal. Să ne rugăm ca să fie o mare ocazie de ascultare reciprocă. Comuniunea, într-adevăr, nu este rezultatul unor strategii și programe, dar se clădește în ascultarea reciprocă dintre frați și surori. Ca într-un cor, unitatea nu cere uniformitate, monotonie, ci pluralitatea și varietatea vocilor, polifonia. În același timp, fiecare voce din cor cântă ascultând celelalte voci și în relație cu armonia ansamblului. Această armonie este gândită de compozitor, dar realizarea ei depinde de simfonia tuturor vocilor în parte.
Conștienți că participăm la o comuniune care ne precedă și ne include, putem redescoperi o Biserică simfonică, în care fiecare este în măsură să cânte cu propria voce, primind ca un dar vocile celorlalți, pentru a arăta armonia întregului pe care o compune Duhul Sfânt.
Roma, Sfântul Ioan în Lateran, 24 ianuarie 2022, comemorarea Sfântului Francisc de Sales
Emineța Sa Cardinal Leonardo Sandri, alături de Nunțiul Apostolic Miguel Maury Buendía, în vizită la Centrele de refugiați din Eparhia de Maramureș
Urmând dorința Sfântului Părinte Papa Francisc, în zilele 3-4 iunie, ES Cardinalul Leonardo Sandri, prefect al Congregației pentru Bisericile Orientale împreună cu Nunțiul Apostolic la București, Miguel Maury Buendía, se vor afla în vizită la Centrele de refugiați din Sighetu Marmației. Înalții prelați vin pentru a întâlni refugiații ucraineni din România și a le transmite binecuvântarea apostolică și toată susținerea spirituală a Urmașului lui Petru.
Astfel, vineri, 3 iunie, în cursul după-amiezii, Cardinalul Sandri împreună cu Nunțiul Apostolic, așteptați cu căldură de Preasfinția Sa Vasile Bizău, se vor afla în zona de primire a refugiaților de la granița cu Ucraina a orașului Sighetu Marmației, pentru a întâlni persoanele care trec granița pe aici, dar și asociațiile care lucrează deja de trei luni în acest scop. În continuare, se vor îndrepta spre mănăstirea surorilor Maicii Domnului, unde vor avea o întâlnire cu refugiații cazați aici, dar și cu responsabilii de centre pentru refugiați puse la dispoziție de către Eparhia greco-catolică de Maramureș și coordonate de Asociația Caritas Greco-Catolic Maramureș. Aici vor rămâne până a doua zi, 4 iunie.
Încă din primele zile ale războiului din Ucraina, Eparhia de Maramureș a pus la dispoziție șase centre de primire pentru refugiați, care funcționează deja de trei luni și oferă acestora cazarea și mesele zilnice.
ES Cardinalul Sandri efectuează o vizită mai amplă în Biserica Greco-Catolică din România, în contextul aniversării a 3 ani de la vizita Papei Francisc la Blaj și de la momentul beatificării celor șapte episcopi martiri.
Astfel, joi 2 iunie 2022, de la ora 12.00, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale se va afla la Cluj Napoca, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, unde i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa din partea prestigioasei Universități clujene. În aceeași zi de 2 iunie, în sărbătoarea Înălțării Domnului, la ora 18.00, va fi prezent la ceremonia sfințirii bisericii monument istoric „Bob”, în urma lucrărilor de restaurare, aflăm din comunicatul Biroului de presă al Eparhiei de Cluj Gherla.
Duminică, 5 iunie, zi în care sunt sărbătoriți în acest an Fericiții Episcopi Martiri, de la ora 10:00, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale va concelebra Sfânta Liturghie alături de membrii Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, în Catedrala arhiepiscopală majoră din Blaj, pentru a marca aniversarea a trei ani de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în Mica Romă.
În aceeași zi, de la ora 16.30, Cardinalul Leonardo Sandri va conduce un moment de rugăciune și în biserica greco-catolică din cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, un lăcaș de cult dedicat comunității rome din oraș.
Pe întreg parcursul vizitei în România, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale va fi însoțit de Excelența Sa, Miguel Maury Buendia, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, și de sub-secretarul Congregației pentru Bisericile Orientale, don Flavio Pace.
Biroul eparhial de presă
2 iunie 2022, Înălțarea Domnului: Sfințirea mesei de altar a bisericii din Botiza
Joi, 2 iunie 2022, de sărbătoarea Înălțării Domnului, comunitatea greco-catolică din Botiza (protopopiatul Iza-Vișeu) ne invită să luăm parte la sărbătoarea parohiei, prilejuită de sfințirea mesei de altar și a icoanelor din noul iconostas al bisericii parohiale. Sfânta Liturghie, celebrată de Preasfințitul Vasile Bizău, va începe la ora 11:00.
La celebrarea liturgică va lua parte și o delegație de la Asociația Oeuvre d'Orient din Franța, care, în zilele 2 și 3 iunie 2022, se va afla în vizită în Eparhia noastră. Delegația va vizita centrul de refugiați de la Mănăstirea ,,Maica Îndurerată” - Sighetu Marmației și alte obiective din Eparhia de Maramureș. Fondată în urmă cu 166 de ani, asociația franceză ajută în mod regulat creștinii de rit oriental din 23 de țări, inclusiv România. Aceasta a finanțat mai multe proiecte ale Eparhiei noastre.
După-masă, de la ora 17:00, Preasfințitul Vasile va celebra Rânduiala Vecerniei, urmată de sfințirea icoanei Fericiților Episcopi Martiri, în parohia din Strâmtura.
Biroul eparhial de presă
Sighetu Marmației, 14 mai 2022: Sfințirea pietrei de temelie a Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX, în cadrul pelerinajului anual la Cimitirul Săracilor
În Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, 14 mai 2022, a fost pusă și binecuvântată piatra de temelie a Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX, sanctuar care se va construi la Sighetu Marmației, în Cimitirul Săracilor, loc în care se rostesc rugăciuni și se organizează pelerinaje de peste 20 de ani. Aici se ajunge an de an, în cea de-a doua sâmbătă a lunii mai, în procesiune, pornind de la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, străbătând orașul suferinței martirilor care s-au stins în cea mai cruntă închisoare a țării și care, prin statornicia lor în credință și adevăr, au devenit semințe ale libertății noastre.
„Ion Heliade Rădulescu, la 1848, spunea pe Câmpia Libertății de la Blaj: De aici a răsărit soarele românilor. Cred că fiecare dintre noi, astăzi, aici și acum, la Sighet, putem să spunem că de aici a răsărit iubirea și libertatea românilor. Dar iubirea și libertatea au coordonate și dimensiuni universale. Și nu doar de la Sighet au răsărit ele, ci de la toate temnițele care au fost presărate în acea perioadă tulbure și întunecată a comunismului”, a afirmat Preasfinția Sa Virgil Bercea (episcop de Oradea) în cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii Arhierești celebrate la Cimitirul Săracilor. Sfânta Liturghie a fost celebrată de către Preasfinția Sa Vasile Bizău, împreună cu PS Virgil Bercea, PS Claudiu Pop, PS Cristian Crișan și un sobor de vicari, protopopi și preoți din întreaga Biserică Catolică din România.
„Să venim cu drag aici, la Sighet, atunci când Biserica ne cheamă, dar și atunci când inima și sufletul de îndeamnă, a exclamat PS Virgil. Să nu uităm niciodată iubirea cu care ei, fericiții martiri, au iubit pe Domnul, Biserica, pământul și acest neam”. „La Sighet avem harta desenată cu brazi”, a afirmat Ierarhul. Și a adus în lumină cuvintele lui Ion Găvrilă Ogoreanu: Brazii se frâng, dar nu se îndoaie niciodată. Toți cei care sunt dincolo de frontierele acestor brazi s-au frânt, dar nu s-au îndoit niciodată: nici în credință, nici în speranță și nici în iubire”, a afirmat Episcopul de Oradea, îndemnând credincioșii să nu uite niciodată că de aici au răsărit iubirea și libertatea, iar acest loc să fie purtat mereu în inimă și în suflet. „Construind acest locaș de cult, de amintire a martirilor comunismului, tot în spiritul iubirii și al iertării, al sângelui vărsat din dragoste, ne vom întoarce aici mereu și cu dragoste”, a încheiat PS Bercea.
În sufletele noastre se așterne an de an bucuria participării la acest pelerinaj, așa cum a explicat la final PS Vasile Bizău, afirmând că probabil, apăsați fiind de multele probleme ale vieții, venind aici, ne întrebăm și noi asemenea mironosițelor care mergeau la mormântul lui Isus: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la mormânt? Iar aici descoperim că piatra a fost dată la o parte și în fiecare an descoperim același răspuns: De ce-l căutați pe Cel viu între cei morți?”
„Am pus piatra de temelie a Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX, un moment important din viața Bisericii, un moment deosebit de frumos și important din viața fiecăruia dintre noi, cei care suntem cărămizi vii în templul spiritual al Domnului. Piatra de temelie este Dumnezeu Domnul”, a afirmat Ierarhul. Și a continuat: „El este stânca în care ne putem încrede, El este stânca cea tare, El este cel care ne însoțește și mereu împarte haruri, bucurii și speranța mântuirii. Stânca este și credința în Mântuitorul Hristos și astăzi se actualizează cuvintele Mântuitorului: Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica mea și porțile iadului nu o vor birui”. Iar credința noastră ne îndeamnă la implicare și la asumare, acest lucru fiind explicat de Episcopul de Maramureș: „Dragi pelerini, suntem și noi pietre vii, urmașii martirilor, ai mărturisitorilor, fiii Bisericii Catolice... așa cum spunea Fericitul martir Iuliu Hossu: Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă”. Piatra aceasta de temelie pe care azi am sfințit-o „cuprinde toată memoria trecutului, dar este și baza unui viitor, un viitor al țării noastre pe care o dorim liberă, pentru că de aici va fi o chemare la unitate, o chemare la sfințenie, o chemare la bucurie”, a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău, care a mulțumit tuturor: confraților episcopi, preoților, persoanelor consacrate și credincioșilor, că s-au făcut părtași la acest eveniment plin de bucurie al Eparhiei de Maramureș.
Biroul eparhial de presă
PS Vasile Bizău: „A veni la Cimitirul Săracilor pentru a-i cinsti pe Fericiții Episcopi martiri este o datorie de suflet, este o datorie ce izvorăște din recunoștință, este o datorie care se naște din iubire”.
„A veni aici [la Cimitirul Săracilor] pentru a-i cinsti pe Fericiții Episcopi martiri este o datorie de suflet, este o datorie ce izvorăște din recunoștință, este o datorie care se naște din iubire și acolo unde este iubire și recunoștință, acolo nu sunt nici piedici, ci mergem să ne reînnoim din nou cu Harul care coboară de sus. Noi suntem cei care avem nevoie să fim sprijiniți pentru că drumul nostru încă continuă. Fericitul martir Iuliu Hossu spunea: „Lupta noastră s-a sfârșit, a voastră continuă!”, afirma Preasfințitul Vasile Bizău pe data de 8 mai 2021, la pelerinajul anual la Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației.
„Noi avem încă de parcurs drumul vieții noastre și avem nevoie de har, a spus Ierarhul. Și a continuat: Aici, în acest loc, în mod deosebit, în fiecare an la pelerinaj primim această bucurie și confirmare a mormântului gol și a certitudinii că ei au învins moartea împreună cu Hristos”
În acest an, pelerinajul aduce o mare bucurie: va fi pusă piatra de temelie a Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX. Evenimentul se desfășoară în săptămâna în care se împlinesc 59 de ani de la trecerea la Tatăl a primului Episcop de Maramureș, Fericitul Martir Alexandru Rusu (9 mai 1963) și la aproape 3 ani de când Papa Francisc i-a beatificat, pe Câmpia Libertății din Blaj, pe cei 7 episcopi greco-catolici martiri (2 iunie 2019).
Sâmbătă, 14 mai, 4 episcopi greco-catolici (PS Vasile Bizău, PS Virgil Bercea, PS Claudiu Pop și PS Cristian Crișan) vor participa la pelerinajul închinat episcopilor martiri, după următorul program:
- ora 9:00 – procesiune de la Memorialul Sighet spre Cimitirul Săracilor
- ora 10:30 – Sfânta Liturghie la Cimitirul Săracilor, cu ritualul sfințirii pietrei de temelie a Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX
Sunt așteptați toți creștinii pentru a se ruga împreună cu Ierarhii Bisericii pe acest pământ sfânt și a pune fiecare propria cărămidă la zidirea sanctuarului închinat martirilor, făuritori ai libertății noastre de credință.
Biroul eparhial de presă
PS Vasile la Ziua școlii Ep. Dr. Alexandru Rusu: „Sărbătoarea este memorie, actualizare și bucurie”
Luni, 9 mai 2022, marcând 59 de ani de când Fericitul Episcop Martir Alexandru Rusu a trecut la Domnul, Școala Episcopiei Greco Catolice din Baia Mare, care-i poartă numele, și-a sărbătorit ziua.
„Atunci când celebrăm împreună Sfânta Liturghie este bucuria deplină a sărbătorii. Sărbătoarea are întotdeauna componenta memoriei, a actualizării și a trăirii în comuniune cu Dumnezeu și cu cei de lângă noi”, a afirmat PS Vasile în omilia rostită la Școala gimnazială „Ep. Dr. Alexandru Rusu”, în cadrul Jertfei Liturgice care a deschis ziua de activități dedicate sărbătoririi instituției de învățământ. Preasfințitul a vorbit despre elementele care caracterizează o sărbătoare: mulțumirea adusă lui Dumnezeu și celor care merită, bucuria ca „dar al gratuității, al recunoștinței, un dar care se împărtășește”, dar și despre importanța mărturiei de credință și a libertății de manifestare a valorilor.
Ziua a cuprins activități dintre cele mai variate: pe lângă rugăciunea rostită împreună cu Preasfințitul Vasile, copiii din Corul Școlii (prof. Ioana Trifoi) au oferit participanților un frumos recital. Au urmat ateliere de creație, dar și un vernisaj cu operele copiilor școlii, realizat sub îngrijirea profesorilor Emil Barbu și Adriana Morari și lansarea cărții „Povești pentru copii amuzanți”, scrisă de elevul David Teodor Donciu (clasa a II-a), toate înainte de prânzul luat împreună în aer liber, la picnic.
Tot în mare bucurie s-a desfășurat și după-masa, care a cuprins momente de muzică și dans, dar și un creativ flashmob (prof. Daniela Blaj) și activități sportive: campionat de fotbal, badminton, trasee aplicative, ștafete. În realizarea tuturor activităților din ziua sărbătorii s-au implicat cu mult interes conducerea școlii, profesorii, dar și părinții copiilor care au pus la punct din timp cele necesare pentru ca activitățile să se poată realiza.
Doamna director Nicoleta Rozalia Petran a mulțumit tuturor celor prezenți la sărbătoare, tuturor celor care s-au implicat în buna desfășurare a ei și a felicitat elevii școlii pentru modul în care lucrează, în special pe David Donciu care și-a publicat prima carte.
Biroul eparhial de presă
COMUNICAT DE PRESĂ: Episcopii catolici din România, reuniți sub semnul rugăciunii pentru pace
CONFERINŢA EPISCOPILOR DIN ROMÂNIA
Str. Diligenţei nr. 24, sector 3, 031555 – Bucureşti
Tel. / Fax +40 31 4361250 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
București, nr. 90/07.05.2022
COMUNICAT DE PRESĂ
Episcopii catolici din România,
reuniți sub semnul rugăciunii pentru pace
Episcopii romano-catolici și greco-catolici din România s-au reunit la Timișoara în perioada 5-7 mai 2022, pentru sesiunea plenară a Conferinței Episcopilor din România (CER), condusă de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, Președintele CER.
La deschiderea lucrărilor au participat ÎPS Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul ortodox al Banatului, și PS László Német SVD, Episcop al Diecezei de Zrenjanin (Becicherecu Mare) din Serbia.
Pe ordinea de zi s-au regăsit probleme din societatea românească și aspecte ale contextului internațional. Asociindu-se apelului Papei Francisc pentru pacea din Ucraina, episcopii catolici din România au analizat, au apreciat și au încurajat activitățile pe care le desfășoară asociațiile Caritas catolice diecezane și celelalte instituții catolice de ajutor în susținerea refugiaților din calea războiului. O mărturie importantă a fost, în acest sens, cea a PS Anton Coșa de la Chișinău. Rugăciunea pentru pace a fost înălțată împreună cu credincioșii catolici de diferite naționalități la Sanctuarul Maria – Radna, loc de pelerinaj de referință pentru catolicii din regiunea Banatului. Celebrarea Sfintei Liturghii în rit oriental a fost de asemenea sub semnul păcii, în Parohia greco-catolică „Sfânta Maria, Regina Păcii” din Timișoara.
În centrul discuțiilor CER s-a aflat Sinodul Episcopilor cu tema sinodalității. Pe 17 octombrie 2021 a început prima etapă a parcursului sinodal: ascultarea și consultarea Bisericilor locale, etapă care se va încheia în august 2022. Pornind de la documentele pregătitoare ale Sinodului și de la precizările ulterioare, episcopii au discutat despre modalitățile prin care au implementat acest parcurs în diecezele și eparhiile din România și au stabilit calendarul etapei următoare.
Un punct important în discuții a fost evoluția legislației în domeniul învățământului și pregătirea manualelor necesare pentru orele de religie și la cateheză. Chestiuni legate de Casa de Pensii și Asigurări Sociale a Bisericii Romano-Catolice și de viața liturgică și pastorală au fost pe masa de lucru a episcopilor romano-catolici. Pe lângă informările din eparhii și dieceze a fost și cea a Pr. Eugen Blaj, Directorul Național al Operelor Misionare Pontificale din România.
Conform statutului, președinția CER este preluată de Eminența Sa, Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, iar episcopii membri l-au ales ca vicepreședinte pe Arhiepiscopul Mitropolit de București, ÎPS Aurel Percă, pentru un mandat de 3 ani. De asemenea, a fost ales un nou Consiliu permanent, format din Card. Lucian Mureșan – Președinte CER, ÎPS Aurel Percă – Vicepreședinte CER, PS László Böcskei – Episcop romano-catolic de Oradea și PS Claudiu Pop – Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.
Următoarea sesiune a CER va avea loc la Oradea în intervalul 20-22 septembrie 2022, fiind găzduită de Eparhia Greco-Catolică de Oradea. Conferința Episcopilor din România se întrunește de două ori pe an și îi reunește pe toți episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România, exprimând unitatea Bisericii locale și comuniunea cu Urmașul lui Petru, Sfântul Părinte Papa.
Pr. Francisc Ungureanu
Secretar General
Sâmbătă, 14 mai – Pelerinaj la Cimitirul Săracilor – Va fi sfințită piatra de temelie a Sanctuarului
Înființat prin Decret Episcopal de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, Sanctuarul Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX deține personalitate juridică și are sediul în Municipiul Sighetu-Marmației, Strada Avram Iancu, nr. 229.
Pe pământul pe care ne rugăm de mai bine de 20 de ani la pelerinajele anuale, cu voia și ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor de buna credință, va fi construită biserica sanctuarului și un întreg complex, care, prin arhitectura sa, va îmbrățișa întreg cimitirul ce găzduiește osemintele martirilor, îngropați aici pe ascuns, în gropi comune.
Piatra de temelie va fi sfințită cu ocazia pelerinajului de sâmbătă, 14 mai, care se va desfășura după următorul program:
- ora 9:00 – procesiune de la Memorialul Sighet spre Cimitirul Săracilor
- ora 10:30 – Sfânta Liturghie la Cimitirul Săracilor, cu ritualul sfințirii pietrei de temelie a Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX
„Sanctuarul Martirilor și Mărturisitorilor Români ai Secolului XX reprezintă una dintre modalitățile prin care Eparhia de Maramureș se îngrijește de perpetuarea memoriei celor care s-au jertfit până la sacrificiul propriei vieți, din dragoste față de Dumnezeu pentru unitatea Bisericii lui Hristos și pentru libertatea neamului românesc, dând mărturia supremă despre adevărul credinței” (Statutul Sanctuarului).
Locul se vrea a fi un punct de reper pentru pelerinii din țară și străinătate, doritori să se apropie de ceea ce a însemnat istoria Bisericii Greco-Catolice din acea perioadă. Proiectul cuprinde o biserică, un generos spațiu exterior dedicat evenimentelor și celebrărilor în aer liber, dar și o sală interioară de activități și conferințe și un Muzeu care intenționează să prezinte clandestinitatea Bisericii Greco-Catolice.
Biroul Eparhial de presă
5-7 mai: Sesiunea de primăvară a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, la Timișoara
În perioada 5-7 mai 2022 Episcopia Romano-Catolică de Timișoara va găzdui întâlnirea de primăvară a Conferinței Episcopilor Catolici din România. Întrunirea va începe joi, 5 mai a.c. la ora 16.00, Sf. Liturghie de deschidere se va celebra la ora 18.30 în biserica Millennium din Timișoara-Fabric. Vineri, 6 mai 2022 episcopii participanți vor celebra la ora 18.00 Sf. Liturghie în Bazilica Maria Radna, iar în data de 7 mai a.c. începând cu ora 8.00 vor celebra Sf. Liturghie în biserica greco-catolică Sf. Maria Regina Păcii din Timișoara.
Sursa: Comunicat al Diecezei de Timișoara
Foto: Deschiderea sesiunii CER la Ciofliceni, 20.09.2021 ©ARCB
Iaşi: Întâlnirea Consiliului Național al Uniunii Asociațiilor Caritative „Sfântul Vincențiu de Paul” din România
În ziua de 30 aprilie 2022 a avut loc la Iași, în Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, Consiliul Național al Uniunii Asociațiilor Caritative „Sfântul Vincențiu de Paul” din România.
Au participat președinți din Dieceza de Timișoara (Bocsa), de Oradea, de Iaşi (Adjudeni, Roman, Târgu Frumos, Bălțați, Iași, Tomești, Huși), Arhidieceza de Alba Iulia (Miercurea Ciuc), Eparhia de Maramureș (Familia părintelui Remus Ghiran - Turț) şi Arhidieceza de București (Drobeta Turnu Severin, București, Câmpulung Muscel).
În deschiderea întâlnirii, prin rugăciunea vincențianului, a fost invocat Duhul Sfânt ca să reverse darurile sale pentru a avea o întâlnire rodnică.
Salutul de bun venit al doamnei Maria Herciu, președinta asociației gazdă, a fost urmat de cuvintele pline de înțelepciune ale monseniorului Benone Farcaș, parohul comunității. Sfinția sa a comparat misiunea Bisericii, în general, și misiunea vincențianului, în special, cu o pasăre ale cărei aripi – spirituală și caritativă – trebuie să bată împreună și să se susțină reciproc.
Părintele Petru Păuleț, paroh de Câmpulung Muscel și spiritualul Uniunii, a ținut conferința „Vincențienii în practicarea umilinței”. Prin exemple și comparații bine alese, sfinția sa a arătat importanța practicării acestei virtuți, „sora mai mică a iubirii” care a „umplut cerul cu îngeri și oameni buni”. Uriașul și mândrul Goliat a fost învins pentru că David a mers în fața lui „în numele Domnului”. Este o provocare ce continuă și astăzi, iar vincențienii fac față uriașilor moderni atunci când văd în chipul celor aflați în nevoi, chipul lui Cristos: „tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi‑aţi făcut”(Mt 25,40).
Sfânta Liturghie celebrată de părintele Petru Păuleț – paroh Câmpulung Muscel şi concelebrată de părintele Iosif Iacob – director Caritas Iaşi, de părintele Remus Ghiran – paroh de Turț (parohie Greco-catolică), de părintele Ştefan Ciubotaru – paroh de Huşi şi de Monseniorul Benone Farcaș – paroh al Parohiei „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” Iași a fost centrul și încununarea primei părți a întâlnirii. La predică, părintele Păuleț a subliniat din nou necesitatea îmbinării rugăciunii cu slujirea, a spiritualității cu caritatea. Cântarea liturgică a fost susţinută de domnul organist Ciprian Huşanu.
După prânzul oferit cu multă dragoste de gazde a urmat partea a doua a întâlnirii.
Doamna Ana Doboș, președinta Uniunii, a prezentat situația statistică în care a amintit asociațiile ce activează în România, numărul membrilor, numărul persoanelor ajutate, precum și principalele activități desfășurate.
Doamna Marilena Bartic, responsabilă cu proiectele în zona Europa 2, a prezentat proiectele desfășurate sau aflate în curs de derulare din perioada 2019-2022, precum și diferite oportunități de accesare a unor fonduri externe.
Au urmat discuții referitoare la Statutul Uniunii, precum şi adaptarea la noile cerințe internationale. Președinții prezenți au pus accentul pe necesitatea revitalizării vocației de vincențian. Pentru aceasta președinta a propus o sesiune de formare în august, la Slănic Moldova, unde sunt invitați vincențieni din toată țara.
Întâlnirea s-a încheiat printr-o rugăciune de mulțumire cu multă speranță pentru activitatea de slujire a aproapelui.
Mulțumim vincențienilor din conferința gazdă pentru primirea călduroasă și tuturor vincențienilor pentru efortul făcut pentru a fi prezenți la această întâlnire.
Prin mijlocirea Sfântului Vincențiu de Paul și a Fericitului Frederic Ozanam ne rugăm la Dumnezeu ca să ne dea putere și dorință în a face bine.
Angela Dumea,
Conferința „Coborârea Sfântului Duh” Adjudeni