În așteptarea vizitei Sfântului Părinte în țara noastră, Conferința Episcopilor Catolici din România a publicat biografia oficială a Papei Francisc, pentru a putea fi cunoscută de toți cei care-l așteaptă cu brațele deschise. Cine este, de fapt, Papa Francisc? 

Primul Papă din America  

Primul Papă venit din America este iezuitul argentinian Jorge Mario Bergoglio, de 82 de ani, Arhiepiscop de Buenos Aires din 1998. Este o personalitate cunoscută pe întreg continentul și un păstor simplu și foarte iubit în această dieceză, pe care a străbătut-o în lung și în lat, călătorind chiar și cu metroul și autobuzele. 

„Eu sunt unul de-al lor” 

„Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor”, a spus odată pentru a explica alegerea sa de a locui într-un apartament și de a-și pregăti cina singur. Preoților săi le-a vorbit mereu de milostivire, curaj în apostolat și uși deschise pentru toți. Lucrul cel mai rău care ar putea să se întâmple în Biserică, a explicat el în unele circumstanțe, „este ceea ce Henri de Lubac numește mondenitate spirituală”, care înseamnă „să te pui în centru pe tine însuți”.  

Iar când vorbește despre dreptatea socială, ne invită să luăm în mână Catehismul, să redescoperim cele zece porunci și Fericirile. Proiectul lui este simplu: dacă îl urmezi pe Cristos, înțelegi că „a călca în picioare demnitatea unei persoane este un păcat grav”. În pofida caracterului său reținut, a devenit un punct de referință pentru luările lui de poziție în timpul crizei economice care a afectat țara sa în 2001. 

Istoria unei vocații 

S-a născut pe 17 decembrie 1936 în capitala argentiniană, fiu al unor emigranți piemontezi: tatăl său, Mario, a fost contabil, pe când mama sa, Regina Sivori, se ocupa de casă și de educația celor cinci copii. 

A obținut diploma de licență ca tehnician chimist, apoi a ales calea preoției, intrând în seminarul diecezan. Pe 11 martie 1958 a intrat în noviciat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuit). Și-a completat studiile umaniste în Chile, iar în 1963, după ce s-a întors în Argentina, și-a dat licența în filozofie la Colegiul San José din San Miguel.  

Între 1964 și 1965 a fost profesor de literatură și psihologie la colegiul Inmaculada din Santa Fé și în 1966 a predat aceleași discipline la Colegiul del Salvador din Buenos Aires. Din 1967 până în 1970 a studiat teologia și a susținut licența tot la Colegiul San José. 

Preot, profesor, iezuit  

Pe 13 decembrie 1969 a fost hirotonit preot de Arhiepiscopul Ramón José Castellano. A continuat pregătirea între anii 1970 și 1971 în Spania, iar pe 22 aprilie 1973 a făcut profesiunea solemnă la iezuiți. Revenit în Argentina, a fost maestru de novici în San Miguel, profesor la facultatea de teologie, consilier al Provinciei Societății lui Isus și rector la Colegiu.

Pe 31 iulie 1973 a fost numit provincial al iezuiților din Argentina. Șase ani mai târziu, și-a reluat munca în domeniul universitar, iar între anii 1980 și 1986, a fost din nou rector la Colegiul San José, pe lângă munca de paroh în San Miguel. În martie 1986 a mers în Germania să își termine teza de doctorat; apoi, superiorii l-au trimis la Colegiul del Salvador din Buenos Aires și ulterior la biserica iezuiților din orașul Cordoba, ca director spiritual și confesor. 

 Motto de episcop: „Iertând și alegând”  

Cardinalul Quarracino, Arhiepiscop de Buenos Aires, îl avea în vedere drept colaborator apropiat. Astfel, pe 20 mai 1992 Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca și auxiliar de Buenos Aires. Pe 27 iunie a fost consacrat episcop în catedrală, chiar de către cardinal. Ca motto a ales Miserando atque eligendo, „iertând și alegând”, iar pe blazonul episcopal a așezat sigla IHS, simbolul Societății lui Isus. A fost numit imediat vicar episcopal al zonei Flores, iar pe 21 decembrie 1993 a devenit vicar general al arhidiecezei. 

Arhiepiscop de Buenos Aires  

Astfel, nu a fost nicio noutate atunci când, pe 3 iunie 1997, a fost numit arhiepiscop coadiutor de Buenos Aires. După doar nouă luni, la moartea cardinalului Quarracino, a devenit succesorul său ca arhiepiscop, Primat al Argentinei, mare cancelar al Universității Catolice și Ordinarius pentru credincioșii de rit oriental care locuiau în Argentina și nu aveau episcop de rit propriu.  

Ioan Paul al II-lea îl creează cardinal  

În Consistoriul din 21 februarie 2001, Papa Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal. Cu această ocazie, i-a invitat pe credincioșii din Argentina să nu meargă la Roma pentru ceremonia primirii beretei de cardinal, ci să doneze banii de călătorie săracilor. În octombrie 2001 a fost numit relator general pentru cea de-a zecea adunare generală ordinară a Sinodului episcopilor, dedicată slujirii episcopale.  

Între timp, în America Latină, persoana sa devenea tot mai populară. În 2002 a refuzat numirea de președinte al Conferinței episcopale argentiniene, dar în 2005 a fost ales și apoi reconfirmat pentru încă trei ani, în 2008. Între timp, în aprilie 2005 a participat la conclavul în care a fost ales papă Benedict al XVI-lea. 

Comuniune și evanghelizare 

Ca Arhiepiscop de Buenos Aires – dieceză cu peste trei milioane de locuitori – a realizat un proiect misionar centrat pe comuniune și evanghelizare. Planul avea patru obiective principale: comunități deschise și fraterne; laici informați cu roluri de conducere; evanghelizare adresată tuturor locuitorilor orașului; asistență oferită săracilor și bolnavilor. I-a invitat pe preoți și laici să conlucreze. 

În septembrie 2009, a lansat la nivel național campania de solidaritate pentru bicentenarul independenței Argentinei: două sute de opere de caritate, de realizat până în 2016.

Până la alegerea sa ca Papă, a fost membru în Curia romană în următoarele oficii: Congregația pentru cultul divin și disciplina sacramentelor; Congregația pentru cler, Congregația pentru institutele de viață consacrată și societățile de viață apostolică, Consiliul pontifical pentru familie și Comisia pontificală pentru America Latină.  

Urmaș al Sfântului Petru  

A fost ales Suveran Pontif al Bisericii Catolice pe 13 martie 2013. 

În șase ani de pontificat, a făcut 27 de călătorii apostolice în 40 de țări. A convocat trei sinoade (despre familie și tineri) și o întâlnire sinodală pe tema protecția minorilor. 

A scris două scrisori enciclice: Lumen Fidei („Lumina credinței”, 2013) – despre credință; Laudato Si’ („Fii lăudat”, 2015) – despre grija față de Pământ, casa noastră comună; patru exortații apostolice: Evangelii gaudium („Bucuria Evangheliei”, 2014) – despre vestirea Evangheliei în lumea actuală; Amoris laetitia („Bucuria iubirii”, 2017) – despre iubirea în familie; Gaudete et exsultate („Bucurați-vă și tresăltați de veselie”, 2018) – despre chemarea la sfințenie în lumea contemporană; Vive Cristo, esperanza nuestra („Cristos, speranța noastră, este viu, 2019), despre tineri, credință și discernământ vocațional. 

Papa Francisc și România

În noiembrie 2017, Papa Francisc a acceptat propunerea de a fi numit membru de onoare al Academiei Române.  

A semnat decretul cu privire la martiriul Monseniorului Vladimir Ghika, beatificat în 2013; cu privire la martiriul episcopului Anton Durcovici, beatificat în 2014; cu privire la virtuțile eroice ale tinerei laice Veronica Antal, beatificată în 2018; cu privire la martiriul celor șapte episcopi greco-catolici: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, care urmează să fie beatificați pe 2 mai 2019, pe Câmpia libertății de la Blaj.   

În noiembrie 2018, i-a primit pe episcopii romano-catolici și greco-catolici români la Vatican, în cadrul vizitei ad limina Apostolorum. 

Biografia Papei Francisc

Reuniți în sesiune plenară de primăvară la Ciofliceni (în zilele de 10-12 aprilie a.c.), Episcopii Catolici de ambele rituri au considerat important să dea o declarație referitoare la alegerile europene care se aproprie. În textul declarației, aceștia invită toți oamenii de bună credință, dar în special pe credincioșii catolici să-și exercite dreptul și responsabilitatea de a participa la votul de pe data de 26 mai, deoarece, explică ierarhii: „Viitorul nostru depinde, în mare măsură, de rezultatele acestor alegeri, întrucât ele vor contribui fie la slăbirea, fie la consolidarea legăturilor dintre statele continentului nostru, la îndepărtarea dintre cetățeni sau la apropierea lor pe un fundament solid de cooperare și respect reciproc”. 

Întrucât Biserica Catolică a contribuit în mod substanțial la construcția Europei, ierarhii Bisericii îndemnă la a-i vota pe acei candidați care, în programul lor, urmăresc binele comun și promovează valorile creștine, care au plăsmuit societatea europeană. Întreg textul declarației CER îl puteți citi aici. 

Biroul eparhial de presă

Digi 24 dedică venirii în România a Sfântului Părinte Papa Francisc o serie de emisiuni, dezbateri și transmisiuni speciale, în cadrul unui proiect editorial derulat în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, prin Asociația Signis România.

Sâmbătă, 4 mai 2019, între orele 12:00 - 13:30, jurnalista Sanda Nicola va găzdui, din orașul Blaj, o transmisiune în direct a proiectului Digi24 dedicat vizitei Sanctității Sale Papa Francisc în România. Ediția specială este prima din seria transmisiunilor care prefațează, din localitățile anunțate și nu numai, pregătirile pentru cel mai important eveniment al creștinilor catolici români, în ultimele decenii.

În fiecare sâmbătă a lunii mai (4 mai, 11 mai, 18 mai și 25 mai), de la 12:00 la 13:30, programul Digi24 va include transmisiuni în direct din localitățile aflate pe traseul anunțat de Vatican și din locuri cu valoare simbolică pentru comunitățile romano-catolică și greco-catolică din țara noastră. După ediția specială de la Blaj, prima din această suită, va urma, la data de 11 mai, o ediție specială de la Mânăstirea Sf. Agnes din Popești-Leordeni, lângă București. Emisiunea va beneficia și de intervenții live din locurile pe unde va trece Suveranul Pontif în timpul primei sale zile de vizită, în Capitala României. Vor urma edițiile speciale de la Iași și Șumuleu Ciuc, localități care figurează în itinerariul Sfântului Părinte Papa Francisc. Sanda Nicola și invitații săi, reprezentanți ai bisericii, ai comunității locale sau personalități ale vieții publice vor analiza manifestările care pregătesc venirea Papei Francisc și vor trece în revistă istoria locurilor și semnificația lor pentru catolicismul românesc și nu numai.

“Călătoria apostolică pe care Papa Francisc o face în țara noastră e un prilej nemaipomenit să ne cunoaștem mai bine istoria și să privim mai atent compoziția societății noastre. Națiunea română, așa cum am primit-o de la cei care au înfăptuit Marea Unire din 1918, este alcătuită din români și etnici maghiari, germani, rromi și alte minorități. Suntem majoritar ortodocși, dar trăim alături de romano-catolici, greco-catolici, reformați, penticostali, agnostici, fiecare comunitate având partea sa de contribuție la ceea ce înseamnă astăzi identitatea poporului român. Eu văd România drept un exemplu de conviețuire interetnică și dialog interconfesional și îmi place să cred că și Papa Francisc știe toate astea despre noi. Sunt jurnalist creștin ortodox român, dar acopăr de foarte mulți ani subiecte care țin de Biserica Catolică și pot spune că rezonez în foarte mare măsură cu mesajele Papei Francisc, pentru că este atât de preocupat de ce se întâmplă la periferia societății, acolo unde cei vulnerabili riscă să fie striviți de corupție și degradare morală. Mă bucur că vine printre noi, aștept cu nerăbdare să văd ce mesaje va transmite și mă voi strădui ca în programele pe care le pregătesc pentru telespectatorii Digi24 să mă ridic la înălțimea evenimentului. Preț de trei zile, câtă vreme Episcopul Romei va fi pe pământ românesc, vom fi sub lupa presei din toată lumea, iar asta este o șansă să ne afirmăm exact așa cum suntem: un popor de oameni veseli, autentici și recunoscători pentru că trăim vremuri de pace”, a declarat Sanda Nicola.

Ediția specială din 31 mai, ziua sosirii Suveranului Pontif, va fi moderată de jurnaliștii Digi24 Sanda Nicola și Cosmin Prelipceanu și va include intervenții în direct ale reporterilor care vor însoți coloana oficială la Palatul Patriarhiei, Catedrala Mântuirii Neamului și Catedrala Romano - Catolică Sfântul Iosif. Cei doi jurnaliști vor continua transmisiunile în direct și în zilele următoare, de la Iași și din Blaj, iar Cătălin Nunu va fi gazda ediției speciale de la Șumuleu Ciuc, alături de reporterii care se vor afla în mijlocul credincioșilor.

Digi24 va difuza, în perioada care precedă vizita Papei Francisc și în primele zile ale lunii iunie, documentare și reportaje care analizează temele și subiectele principale ale marelui eveniment.

Importanța vizitei pentru creștinii români, biografia Suveranului Pontif și reformele inițiate de acesta, declarațiile și gesturile de smerenie publice care au înflăcărat comunitatea creștină, istorii ale catolicilor români și ale episcopilor martiri, sanctuarul de la Șumuleu Ciuc și pregătirile de securitate necesare unei eveniment de asemenea anvergură sunt câteva dintre subiectele programelor pe care telespectatorii le vor putea urmări la Digi24.

Acest proiect editorial unic în România este realizat de Digi 24 în colaborare cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, prin Asociația Signis România, și a fost anunțat, în premieră, marți, 30 aprilie 2019, în cadrul unei conferințe organizate de Arhiepiscopie.

Programul transmisiunilor în direct Digi24 în perioada 4 mai - 2 iunie 2019:

Digi 24 

Scrisoare Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului 2019

Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe,

persoanelor consacrate și tuturor credincioșilor iubitori de Dumnezeu

Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri

și pe noi pe pământ ne învrednicește cu inimă curată să Te mărim.

(din Canonul Învierii) 

Marți, 23 aprilie, a fost aprobată în ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș, acordarea titlului de cetățean de onoare Cardinalului Lucian Mureșan, Arhiepiscop și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

La ședință a participat și Preasfințitul Vasile Bizău, care a declarat: „Din perspectiva vizibilității, Preafericitul Lucian Mureșan este maxima figură a expresiei Bisericii Române Unite, în interiorul tării noastre… De asemenea, este o parte a istoriei Maramureșului, din perspectiva celor care au avut un cuvânt de spus în fața unui regim opresiv…  Este [în această perioadă a istoriei] un reper moral pentru faptul că-și însușește până-n capăt un crez și în felul acesta, trăiește într-o modestie absolută, se înscrie în pleiada luptătorilor anticomuniști, doar prin faptul că rămâne în continuare în crezul lui... Faptul că Biserica Catolică, cea mai numeroasă de pe pământ, din punct de vedere al credincioșilor, prin Papii – Pontifii Romani, acordă unei persoane încredere și o numește într-o funcție, spune și aceasta mult despre virtuțile care stau în acea persoană…”.  

Preafericitul Lucian Mureșan este originar din Ferneziu – Baia Mare și este al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru Mureşan şi Maria, născută Breban, în casa cărora se trăia o intensă viaţă creştină, catolică. Devine, în anul 1990, al treilea Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș. La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, odată cu ridicarea Bisericii Mitropolitane sui iuris la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră. Este intronizat ca Arhiepiscop Major la 30 aprilie 2006. În data de 18 februarie 2012, papa Benedict al XVI-lea l-a ridicat în demnitatea de cardinal și i-a acordat Biserica Sf. Atanasie cel Mare ca biserică titulară la Roma.

Întreaga biografie o găsiți aici (http://www.bru.ro/blaj/pf-lucian-muresan/).

Biroul eparhial de presă

CONFERINŢA EPISCOPILOR DIN ROMÂNIA
Str. Diligenţei nr. 24, sector 3, 031555 – Bucureşti
Tel. / Fax +40 31 4361250 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

București, nr. 90/12.04.2019

COMUNICAT DE PRESĂ
Episcopii catolici îl așteaptă cu brațele deschise pe Papa Francisc în România

Episcopii romano-catolici și greco-catolici din țara noastră și din Republica Moldova, reuniți în aceste zile în sesiunea plenară a Conferinței Episcopilor din România (CER), au discutat ultimele detalii ale vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc. Adunarea a avut loc la Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Ciofliceni (Snagov), în zilele de 10-12 aprilie 2019,  fiind găzduită de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București.

La deschiderea lucrărilor a luat parte și Nunțiul Apostolic în România, Mons. Miguel Maury Buendía,  precum și Mons. Mauricio Rueda Beltz, împreună cu colaboratorii săi de la Vatican, cu care episcopii au discutat despre pregătirile care se fac pentru vizita Papei Francisc în România, din 31 mai – 2 iunie 2019.

Totodată, conform Statutului CER, episcopii au procedat la alegerea Președintelui Conferinței Episcopilor din România în persoana Arhiepiscopului Mitropolit de București, Înalt Preasfinția Sa Ioan Robu. În funcția de Vicepreședinte a intrat automat, conform Statutului CER, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureșan. În Consiliul Permanent, pe lângă președinte și vicepreședinte au fost aleși Episcopul de Maramureș, Preasfinția Sa Vasile Bizău și Episcopul de Oradea, Preasfinția Sa László Böcskei.

Având în vedere apropiatele alegeri pentru Parlamentul European, episcopii romano-catolici și greco-catolici au considerat necesar să transmită un îndemn către credincioșii catolici și toți oamenii de bunăvoință de a participa la alegerile din 26 mai 2019.

La ultima sesiune de lucru, din 12 aprilie, episcopii catolici din România s-au întâlnit cu Excelența Sa Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte, cu care au avut un dialog deschis cu privire la rolul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Bisericii Catolice în societatea românească.

În cadrul sesiunilor de lucru, episcopii au discutat și unele aspecte referitoare la inițiativele Operelor Misionare Pontificale, la organizarea Comisiei pentru familie a CER, la activitățile promovate de Caritas ˗ instituția de caritate a Bisericii Catolice ˗, la legăturile cu Conferințele episcopale din alte țări și la organizarea unui pelerinaj național la Lourdes.

Următoarea sesiune plenară a CER va avea loc în perioada 25-27 septembrie a.c., la Baia Mare, găzduită de Eparhia Greco-Catolică de Maramureș.

Episcopii catolici le transmit tuturor Sărbători Pascale binecuvântate.

Conferința Episcopilor din România se întrunește de două ori pe an și îi reunește pe toți episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România şi exprimă unitatea Bisericii locale și comuniunea cu Urmașul lui Petru, Sfântul Părinte Papa.

Pr. Francisc Ungureanu
Secretar General CER

Episcopii catolici de ambele rituri se reunesc, începând din această seară, în adunare plenară, la mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Ciofliceni (Snagov), gazdă fiind Arhidieceza Romano-Catolică de București. Această sesiune a conferinței, care se va desfășura în zilele de 10-12 aprilie, va avea ca temă principală pe ordinea de zi, apropiata vizită a Papei Francisc în ţara noastră, citim în comunicatul transmis de biroul de presă al Arhidiecezei gazdă, semnat de purtătorul de cuvânt, pr. Francisc Doboș.  

Potrivit comunicatului, miercuri, 10 aprilie, ora 18.30, episcopii vor celebra o Sfântă Liturghie solemnă în Catedrala romano-catolică Sf. Iosif. Celebrarea va fi prezidată de Mons. Miguel Maury Buendía, Nunţiu Apostolic în România, iar omilia va fi ținută de László Böcskei, Episcop al Diecezei Romano-Catolice de Oradea.

Conferinţa Episcopilor din România îi reuneşte pe toţi episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România şi exprimă unitatea Bisericii locale şi uniunea intimă cu urmaşul lui Petru, Sfântul Părinte. Episcopii catolici din România se întrunesc de două ori pe an în sesiune plenară, primăvara şi toamna.

Biroul eparhial de presă

Duminică, 7 aprilie, Biserica Sfânta Cruce din Baia Mare s-a făcut din nou gazdă pentru sutele de maramureșeni care s-au strâns aici pentru a asculta concertul pascal, ajuns la a III-a ediție. Invitatul special și sufletul serii l-a reprezentat cu siguranță Paula Seling, care, cu vocea ei duioasă și profundă a reușit să introducă participanții în acea atmosferă care-i priește sufletului pentru a medita la sărbătoatrea Paștelui, care se apropie. „De-aş ajunge cea mai mare slavă pământească”, „Cruce sfântă părăsită”, „La umbra crucii Tale”, „Ridica-voi ochii mei la ceruri”, „A mai trecut un an” sunt titlurile pricesnelor atent alese de Paula pentru a-și lăsa aici, în mijlocul comunității greco-catolice din Baia Mare, și nu numai, vibrațiile profunde ale vocii sale, care-ți ating cele mai sensibile corzi încă de la primele versuri. Talent înnăscut, har de la Dumnezeu și cadou pentru noi, cei care o ascultăm!

Alături de Paula Seling, au mai concertat la Sfânta Cruce o serie de artiști, mici și mari, colaboratori ai Ansamblului Folcloric Transilvania: grupul de copii Coconii Maramureșului, artistii - Rafila Bărbos, Voichița Nemeș Andreica, Ionuț Sima, Georgiana Marina, Ghița Breban, Natalia Cozma, Diana Topan.

„Aș dori să-i mulțumim Domnului pentru că a pus în noi o inimă care rezonează cu mesajul lui Hristos, o inimă umană care, descoperim tot mai mult că rezonează cu mesajul crucii și al învierii; un mesaj care ne face să simțim, să trăim și să ne dorim să facem o lume frumoasă, creștină, bucuroasă. Aceasta a fost o seară de predicare, de rugăciune [prin pricesne], o seară de împreună-simțire. Tocmai acesta este și mesajul cu care Papa Francisc ne invită să-l primim în România: Să mergem împreună” – sunt frumoasele cuvinte ale Preasfințitului Vasile, rostite la finalul concertului. Vorbind despre faptul că la Blaj, în orașul de unde ne vine nouă, românilor, chemarea la unitate, pe data de 2 iunie, Papa Francisc îi va beatifica pe cei 7 espiscopi martiri, a adăugat: „În închisori, în prigoniri, în nerecunoștințe, sufletul ancorat în Dumnezeu merge înainte. Parcursul de la slujirea modestă la calea cerească trece prin mesajul crucii”, mesaj pe care l-am ascultat atât de duios transmis de către interpreții prezenți pe scenă la acest concert.  

Evenimentul a fost organizat de către Departamentul pentru cultură al Eparhiei noastre –responsabil, pr. George Nicoară- în colaborare cu Ansamblul Folcloric Transilvania și Consiliul Județean Maramureș. Parteneri media au fost: TVRCluj și TVR3.

Biroul eparhial de presă

De sărbătoarea Buneivestiri, Biroul de Presă al Vaticanului a anunțat programul oficial al vizitei papei Francisc în România din perioada 31 mai – 2 iunie 2019.

După sosirea Sanctității Sale pe aeroportul Otopeni din București, unde va fi întâmpinat de Președintele României, Klaus Iohannis, papa Francisc va avea o serie de întâlniri cu autoritățile statului, societatea civilă și cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

În seara zilei de 31 mai papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie la biserica Sfântul Iosif din București, iar în ziua următoare, 1 iunie, papa va oficia Sfânta Liturghie la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc.

Bucuria vizitei papei Francisc în România va fi încununată de Sfânta Liturghie din data de 2 iunie, care se va oficia pe Câmpia Libertății din Blaj. În cadrul Sfintei Liturghii, celebrată în rit bizantin, Sanctitatea Sa va ridica la cinstea altarelor pe cei șapte episcopi martiri ai Bisericii Greco-Catolice din România, morți în faimă de martiri sub regimul comunist ateu.

Pentru cei șapte episcopi greco-catolici, calvarul a început pe 3 septembrie 1948, când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948, au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcop-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.

În zilele de 28-29 octombrie 1948, au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

În data de 8 noiembrie 1948, a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948, Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948, care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia.

Preasfințitul Alexandru Rusu, episcop de Maramureș, a avut același parcurs de suferință, asemenea celorlalți episcopi și credincioși care au rămas dârzi în credința catolică în fața ateismului comunist român. Primul ierarh al Eparhiei de Maramureș a fost transportat în mai multe domicilii forțate (Căldărușani, Curtea de Argeș, mănăstirea Cocoș) și întemnițat în închisorile de la Sighet, Pitești și Gherla.

După arestare și trecerea prin lagărele organizate la Dragoslavele și la mănăstirea Căldărușani, Preasfințitul Rusu a fost dus pentru anchetă la Direcțiunea Generală a Securității Poporului. Aici el a refuzat o nouă invitație la defecțiune. După aproape 5 luni de cercetări, întors în lagărul de la Căldărușani, el le-a povestit în detaliu colegilor de suferință cele întâmplate la Securitate. Părintele Iuliu Rațiu a redat în memoriile sale un dialog care „i s-a întipărit în minte” și pe care „l-a reprodus aproape textual tocmai pentru ineditul dintr-însul”:

Episcopul Alexandru, un bărbat integru, curajos, intransigent […] L-au dus la «Interne» [la Securitate]. Acolo îl luă în primire un tinerel care-i oferi – auziți bine – ce?

– Pot să-ți dau, monseniore, orice vrei! Pot să te fac mitropolit [ortodox] de Iași! […]

– Domnule anchetator, răspunse monseniorul Alexandru, de ce mă insulți? Eu cred că menirea D-tale în postul pe care-l ocupi nu este aceea de a-l insulta pe cel pe care-l cercetezi.

– Cum te insult, monseniore?, strigă tinerelul.

– Așa, că mi te prezinți cu o astfel de ofertă, uitând că eu sunt episcop greco-catolic de Baia Mare și mă crezi că aș fi în stare și că aș putea să-ți accept oferta! 

– Dar nu știi, monseniore, că ești în mâinile mele și eu pot să te bag și la 25 de ani închisoare? se rățoi obraznicul.

– Fă-o pe viață, că va fi mai scurtă!

După un proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viață, sub acuzația de înaltă trădare, iar data de 9 mai 1963, trece la cele veșnice în închisoarea din Gherla și este înmormântat fără nici un oficiu religios, într-un loc necunoscut din cimitirul La Cărămidă din periferia orașului Gherla.

Din dorința de a face cunoscute scrisorile pastorale trimise credincioșilor de episcopul Alexandru Rusu, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a publicat un volum care însumează toate cele 50 de scrisori pastorale trimise de primul ierarh al acestei Episcopii. Cităm un fragment din discursul Episcopului Rusu din ziua întronizării întru episcopat în catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare, la sărbătoarea Întâmpinării Domnului din anul 1931: Pentru a corespunde însă acestor așteptări și pentru a putea realiza, cât mai deplin, nădejdile ce se leagă de noua noastră așezare eparhială, se cere imperios ca viața ei să pornească și să se dezvolte în linia tradiției strălucite, care face gloria de oricând a Blajului, centrul istoric atât de respectat al Bisericii noastre.

În curs de publicare se află un album omagial, intitulat Episcopul Alexandru Rusu, care ilustrează viața sa de martir și, de asemenea, o trilogie cu activitatea sa pastoral-misionară.

În același spirit educativ promovat de-a lungul timpului de Biserica Greco-Catolică și continuând tradiția școlilor Blajului, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a înființat o Școală primară în Municipiul Baia Mare, care poartă numele episcopului dr. Alexandru Rusu.

Biroul eparhial de presă