Miercuri, 25 Decembrie 2024
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

Și în acest an de sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului”, călugării bazilieni împreună cu Protopopiatul Greco-catolic din Țara Oașului au organizat procesiunea cu Sfânta Icoană Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Bixad, care a pornit de la Boinești, din intersecția cu drumul spre Târșolț până la biserica Greco-catolică din Trip-Bixad. Au participat credincioși din Târșolț, Trip, Boinești, Turț, Gherța, Călinești, Satu Mare, etc, călugări și preoți. În timpul procesiunii s-au cântat cântările Versului Icoanei de la Bixad, cântece mariane și noul Imn al Icoanei de la Bixad. Procesiunea  a pornit la ora 17:00 și la sosirea la biserica din Trip-Bixad s-a făcut înconjurul bisericii cu crucea, prapori și Icoana, după care s-a intrat în biserică. De la ora 19:00 a început un program de rugăciune specific ajunului de sărbătoare. La ora 22:00 s-a celebrat Sfânta Liturghie (pr. Ioan Zbona din Târșolț împreună cu preoții prezenți). La sfârșitul Liturghiei, pr. Zbona a ținut o predică despre Fecioara Maria în Vechiul și Noul Testament, amintind neascultarea Evei, prima femeie și rolul „noii Eve” în Mântuirea neamului omenesc – Fecioara Maria. Noaptea de la ora 1:00 până dimineața, cei rămași în biserică s-au întreținut cu Isus Euharisticul și au vegheat la Icoană. În ziua de 15 August, Sfânta Liturghie celebrată pr. Protopop Feier Iacob a început la ora 10:00. Au concelebrat preoții din Protopopiat, dar și oaspeți de la Seminarul din Oradea și un părinte paroh din Florența venit acasă pentru sărbătoare. Toți cei prezenți la Sf. Liturghie și la celelalte servicii religioase s-au bucurat în fața icoanei, au plâns, l-au lăudat pe Dumnezeu, i-au mulțumit și i-au cerut cele de trebuință sufletului și  trupului. Fiecare a trăit o experiență plăcută înaintea lui Dumnezeu în aceste zile.

Pr. Ioan Albu,

călugăr OSBM

 

 

Duminică, 21 August 2016 00:00

Ziua Prieteniei la Medieșul Aurit

Sâmbătă, 20 august, în Parohia Greco Catolică Medieșu Aurit a avut loc Ziua Prieteniei cu tema „Viața ta este ca o sămânță care aduce roade”. Au participat peste 40 de copii cu vârsta cuprinsa între 7-14 ani. Sufletul întâlnirii au fost câțiva animatori voluntari de la diferite licee din Baia Mare. Aceștia i-au angrenat pe copii in jocuri distractive, dansuri și cântece.

 La sfârșitul întâlnirii, toți cei prezenți au fost foarte bucuroși că au petrecut o zi frumoasă împreună și sunt nerăbdători încă de pe acum să se întâlnească și anul viitor.                                                                           

Biroul eparhial de presă

Luni, 22 august a.c., Preasfințitul Vasile Bizău a oferit treapta ipodiaconatului, precum și cea a diaconatului absolventului de Teologie Frinc Octavian Dumitru. Celebrarea a avut loc la biserica Sfânta Maria din Baia Mare începând cu ora 18:00. Sfânta Liturghie a fost celebrată de către PS Vasile și au concelebrat pr. Ioan Codrea (paroh de Bârsana – localitatea natală a noului diacon), pr. Tibil Viorel, pr. Iacob Talpoș, pr. Florin Marușciac, pr. Vasile Trifoi și pr. Ghiulai Florin (Eparhia de Oradea).  

În cuvântul său de învățătură, Preasfințitul a subliniat responsabilitatea pe care un diacon o are în slujirea Bisericii. Vorbind despre evanghelia Duminicii (a 8-a după Rusalii), în care Isus le poruncește apostolilor să intre în corabie și să plece pe celălalt țărm, Ierarhul a afirmat: „În viața personală, Dumnezeu ne cheamă sau ne trimite în direcții în care nu neaparat am vrea să mergem, înspre zone, locuri pe care nu am vrea să le atingem, în care nu avem siguranță. Dar, cu toate acestea, Dumnezeu ne trimite spre semenii noștri… și ne asigură cu prezența Sa. Isus îi asigură pe Apostolii săi: Eu sunt, nu vă temeți!. Și în slujirea preoțească, în slujirea diaconală, avem doar această siguranță: a Celui care este cu noi, a Celui care ne-a făcut promisiunea că va fi cu noi până la sfârșitul vieții… și că nimic nu este imposibil celor care cred. Viața preoțească trebuie să se hrănească din acest Cuvânt al Domnului și necunoscutul să îl vadă ca și pe o binecuvântare și provocările să le trăiască cu credință”, a spus Arhiereul.  

Parcurs academic

Tânărul Octavian a urmat Școala gimnazială cu clasele I-VIII în localitatea natală, Bîrsana (MM) între anii 1985-1993. Între anii 1993-1997 a urmat Seminarul Teologic Liceal „I.M Klein” – Cluj-Napoca. A studiat la Institutul Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu” – Baia Mare în perioada 1997-2000. A fost trimis la Roma în anul 2000, unde a studiat Filosofia la Universitatea Pontificală Gregoriană (2000-2002), urmând apoi anul integrativ pentru studenții orientali – Institutul Pontifical Oriental (2002-2003). Ulterior a urmat studiile de Licență în Teologie la Universitatea Pontificală Gregoriană și cele de Masterat în Drept Canonic la Universitatea Pontificală din Lateran (2003-2009). După întoarcerea în țară, în anul 2009 a ocupat funcții precum: Consilier relații publice în cadrul Curiei Arhiepiscopiei Majore și Episcopiei Române Unite cu Roma, greco-catolică, de Maramureş; Judecător în cadrul Tribunalului Ordinar al BRU (2010 – 2015) Judecător în cadrul Tribunalului Intereparhial de Primă Instanță al BRU.

Momentan este doctorand în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (din anul 2010) și profesor de Religie la Modena, Italia.

Biroul eparhial de presă

 

Duminică 21 august a.c., Preasfințitul Vasile Bizău a sfințit biserica greco-catolică ucrainiană „Schimbarea la Față a Domnului” din localitatea Poienile de sub Munte (protopopiatul Ciscarpatin de Maramureș). Ritualul de sfințire a bisericii și consacrare a altarului lăcașului de cult a fost urmat de Sfânta Liturghie celebrată de către Eparhul de Maramureș. Au concelebrat preoți din parohiile învecinate, părintele Vicar General pentru Ucrainieni - Dubovici Mihai, pr. protopop - Colopelnic Vasile și pr. Boiciuc Ioan – paroh. Liturghia a fost celebrată în limba ucrainiană, limbă maternă pentru majoritatea credincioșilor din această localitate.

În cadrul cuvântului de învățătură, Preasfințitul a vorbit despre darul prezenței lui Dumnezeu: „Dacă Dumnezeu este prezent în viața noastră, viața noastră merge progresiv înspre bine. Dacă Dumnezeu este prezent în viața noastră și simțim prezența lui, ne predispunem lucrării lui, împlinim în viața de fiecare zi opera lui, transformăm în fapt ceea ce credem, atunci viața noastră se transformă în bine și deși anii trec peste noi, nu facem decât să ne crească inima în iubirea lui Dumnezeu. Și iubirea lui Dumnezeu nu înșală niciodată, deoarece acea iubire a lui Dumnezeu pe care noi o avem în suflet este cea care ne va trece pragul în eternitate”.  

La sfârșit, Ierarhul i-a înmânat parohului Paul Ioan Boiciuc o Diplomă de Merit Bisericesc, în semn de recunoștință pentru contribuția deosebită adusă la reînnoirea Bisericii și pentru rodnica activitate pastorală desfășurată.   

Parohia greco-catolică din Poienile de Sub Munte, având soarta celorlalte parohii greco-catolice din țară, a fost desființată în anul 1948 de către Regimul Comunist și reînființată în anul 1996 de către pr. Ioan Șelever. Prima Sfântă Liturghie s-a celebrat în fața bisericii Greco-catolice vechi, care datează din anul 1789. După deschiderea parohiei, liturghiile au fost celebrate într-o casă privată până în momentul în care s-a intrat în posesia școlii confesionale a Bisericii Greco-Catolice. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 2002 de către pr. Vicar General pentru Ucrainieni - Voloșciuc Ioan, împreună cu un sobor de preoți. Biserica a fost construită între anii 2002-2010. Lucrările au fost începute de pr. Ioan Șelever (paroh intre anii 1996-2006) și continuate de  pr. Boiciuc Paul Ioan (paroh din 2006). În anul 2015, construcția a fost  modificată în proporție de 90% și finisată.

Biserica este așezată în centrul localității și are 16 m lungime, 10 m lățime și 25 m înălțime. Are iconostas și bolta pictată cu Isus Pantocrator, Fecioara Maria și cei 4 evangheliști.

Comunitatea greco-catolică ucrainiană din Poienile de Sub Munte numără în prezent 221 credincioşi, 90 de familii.

Biroul eparhial de presă

 

 

 

Duminica, 14 august, Preasfințitul Vasile Bizău a fost prezent parohia greco-catolică din comuna Giulesti, unde a celebrat Sfanta Liturghie. Vizita Preasfinției Sale a fost ocazionată de sărbătoarea hramului acestei biserici, Adormirea Maicii Domnului. Alături de Preasfinția Sa au concelebrat: părintele Iusco Vasile – protopop de Sighet, părintele Dunca Ștefan – preotul paroh și numeroși preoți din parohiile învecinate.

Biserica din Giulești este situată pe o colină din centrul satului, iar lângă aceasta se pot vedea temeliile vechii biserici, cea mai veche biserică cnezială din Maramureș după cum atestă cercetările arheologice desfășurate la Giulești, pe Valea Marei între anii 1967-1968.  Actuala biserică este din piatră și a fost construită spre sfârșitul secolului al XIX-lea.

Comuna Giulești a dat neamului românesc și bisericii o seamă de oameni politici și de cultură. Este locul natal al episcopului greco-catolic Atanasie Rednic, al cincilea episcop după Sfânta Unire de la 1700. Ilie Lazăr, cel care a convocat delegația maramureșeană pentru Unirea din 1918 este fiu al comunei Giulești. Crescut în tradițiile românești și în ideile românismului, Ilie Lazăr descindea dintr-o familie de preoți, bunicul său, Vasile Lazăr a fost preot, protopop al Sighetului, care la rându-i descindea din șapte generații de preoți.  Deoarece făcea parte dintre fruntașii Partidului Național Țărănesc, fiind un apropiat a lui Iuliu Maniu, a fost răsplătit de comuniști cu ani grei de temniță fiind torturat în închisorile din Sighet, Râmnicu Sărat și coloniile de muncă de la Culmea și Periprava. A rămas în tradiție afirmația lui Ilie Lazăr pe cânde era în închisoarea din Sighet: „de-ar şti maramureşenii mei unde mă aflu, ar dărâma zidurile închisorii din Sighet pentru a mă elibera”. Un al fiu al satului cu care se mândrește comuna Giulești este și Ioan Bârlea, primul arhiavar român din Ardeal.

Parohia Giulești este una dintre primele parohii care a revenit la Biserica greco-catolică imediat după căderea comunismului, păstorită fiind atunci de către părintele Filip Onisim. Tot în această parohie au avut loc numeroase depuneri de voturi călugărești, hirotoniri de preoți iar în urmă cu 20 de ani, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Preasfințitul Vasile Bizău a primit Taina Diaconatului prin punerea mâinilor episcopului Ioan Șișeștean.  

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Vasile a subliniat importanța parohiei Giulești un loc încărcat de istorie și ce a însemnat el pentru fiii Bisericii greco-catolice. Referindu-se la Evanghelia Duminicii, a Înmulțirii pâinilor, Ierarhul a  accentuat importanța mulțumirii care se cuvine să i se aducă întotdeauna lui Dumnezeu, nu doar în momentele de glorie care le trăiește fiecare om în parte. Isus înmulțind pâinile, nu face decât să repete ceea ce s-a întâmplat în timpul lui Moise când poporul era pelerin înspre țara Canaanului și Dumnezeu le trimite hrană venindu-le în ajutor.  Suntem chemați să dăm mărturie despre credința care o avem în suflet și despre speranța pe care o avem în noi. Cardinalul Iuliu Hossu aflat în detenție, scriindu-și memoriile își sintetizează întreaga existență prin cuvintele Credința noastră este viața noastră. O viață care nu se alimentează din comuniunea cu Dumnezeu rămâne o viață săracă, rămâne o viață care nu își atinge scopul și nu este trăită ca și dar.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, noul primar al comunei, Dr. Batin Laurențiu i-a înmânat Preasfințitului Vasile diploma de Cetățean de onoare al comunei Giulești pentru cultivarea și păstrarea legăturii spiritual – culturale cu credincioșii comunei Giulești, județul Maramureș.

La rându-i, Preasfințitul Vasile i-a mulțumit primarului și Consiliului local atât pentru distincția acordată cât mai ales pentru buna colaborare cu parohia greco-catolică.

Părintele paroh Ștefan Dunca a adus mulțumiri Preasfințitului Vasile, primarului Dr. Batin Laurențiu, Doamnei deputat Cornelia Negruț prezentă la Sfânta Liturghie și tuturor credincioșilor prezenți la sărbătoare, atât din parohia Giulești și din parohiile învecinate. A urmat un moment de comuniune și  degustare din bunurile pregătite de către credincioșii din parohia Giulești.

Biroul Eparhial de presă

 

„Iubirea de mamă nimeni nu o înțelege, decât mama însăși; nici fiii, nici tații”, a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău în cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii celebrate la Șișești, în biserica ctitorită de preotul greco-catolic Vasile Lucaciu în anul 1890. Aici la Șișești s-au adunat, de sărbătoarea închinată Fecioarei Maria (15 august), peste 1500 de credincioși greco-catolici veniți din multe parohii pentru a se ruga împreună în acest loc încărcat de istorie și har: „Este sărbătoarea și bucuria anticipării a ceea ce va veni, pentru că știm că întotdeauna ceea ce urmează este mai bun decât ceea ce avem acum și experiența ne demonstrează că atunci când ne așteptăm ca în viitor să fie mai bine, ajungem și momentul să gustăm din acel bine… Prezentul îl avem la îndemână și viitorul începe întotdeauna azi. Și pentru ca viitorul să fie luminos, e bine ca astăzi sufletul nostru să fie luminos”, a spus Ierarhul.  

„O cinstim pe Maica Domnului aici la Șișești, împreună cu mulți credincioși veniți din multe localități, dar și împreună cu toți credincioșii care astăzi sunt în pelerinaj pe la mănăstiri sau pe la multele biserici dedicate Preacuratei Fecioare Maria; în mod deosebit, în părțile noastre, în zona Maramureșului, dar și în întreg Ardealul, unde Biserica noastră Greco Catolică a fost prezentă și a sporit cultul adus Preacuratei Născătoare de Dumnezeu”. Și dovadă a acestui cult deosebit adus Mamei noastre Cerești sunt șapte parohii și două mănăstiri maramureșene ce-și sărbătoresc hramul în sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului”.

„Ceva în sufletul nostru se înnoadă atunci când avem amintirea mamei, atunci când vorbim cu mama noastră care ne-a dat viață sau atunci când o purtăm în suflet dacă ea este mutată la cer… Iubirea de mamă este o iubire profundă, este o iubire care-i însoțește pe fii și pe fiice. Așa este iubirea Maicii Domnului față de fiii ei, față de noi, creștinii. Este o iubire de mamă. Și atunci când putem să spunem „mamă”, avem un confort sufletesc… Relația noastră cu Maica Domnului este una de la suflet la suflet. Toți cei care o iubesc pe Ea, nu fac altceva decât să-și regăsească deplina umanitate în sensibilitate, nu fac altceva decât să se descopere pe ei înșiși în profunzimea sufletului chemat la sfințenie”, a spus Preasfințitul Vasile.   

La sfârșitul Sfintei Liturghii a avut loc procesiunea în jurul bisericii, moment căruia i-a urmat rugăciunea de consfințire a întregii Eparhii Preacuratei Fecioare Maria.  

 

Hramul parohiei „Sfânta Maria” din Baia Mare

În aceeași zi de 15 august, începând cu ora 18:00, Preasfințitul Vasile s-a aflat în mijlocul comunității parohiale de la Biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare. Aici s-au adunat câteva sute de credincioși din oraș și nu numai pentru a o cinsti așa cum se cuvine pe Preasfânta Fecioară Maria. Astfel că la Sfânta Liturghie Arhierească au participat un sobor de preoți din protopopiat, iar cântecele mariane s-au putut auzi în ceas de seară pe bulevardul central din oraș, atunci când s-a înconjurat biserica în procesiunea ce a avut în frunte icoana Fecioarei Maria.

În cadrul cuvântului de învățătură, Preasfințitul Vasile a explicat semnificația imnului „Magnificat”, precizând faptul că acesta este un „imn de bucurie, care izvorăște, se naște dintr-un suflet bucuros”. Vorbind despre educația creștină, Ierarhul a le-a mulțumit mamelor și bunicelor care-și cresc și educă copiii cu multă dragoste, în spirit creștin.

Seara s-a încheiat cu aceeași rugăciune de consfințire a Eparhiei Mamei Noastre Cerești, Preacurata Fecioară Maria.

Biroul Eparhial de presă

 

 

 

 

Vara este anotimpul vacanței școlare, dar este și timpul în care se desfășoară taberele de vară. În perioada 2-11 august 2016, Surorile din Congregația Maicii Domnului din Sighet au organizat și găzduit o tabără de vară pentru copii. Având experiența anilor anteriori și dispunând de spațiul necesar desfășurării unei astfel de activități, surorile au propus un program de tabără potrivit pentru copii în funcție de vârstă. Activitățile propuse au inclus ateliere de creație, atelier de pictură, muzică și dans, jocuri competitive, lecții de limba italiană, cateheză pe categorii de vârstă și posibilitatea de a participa zilnic la Sfânta Liturghie. Progamului propus i-au răspuns un număr de 120 de participanți, copii și tineri începând de la copii preșcolari până la elevi de liceu. Pe lângă copiii care frecventează Centrul de zi pentru copii ”Emanuel”, coordonat de surori, cu activitate zilnică pe parcursul anului școlar, au participat și alți copii și tineri din Sighet, dar și un grup de copii și tineri din Parohia Tisa și un frumos și numeros grup de copii și tineri din Blaj. De buna desfășurare a programului s-au îngrijit surorile împreună cu un grup de tineri italieni însoțiți de don Fabio (dieceza de Brescia), cărora li s-au alăturat și tineri animatori care frecventează activităţile catehetice şi formative din cadrul Centrului.

Conform mărturiei participanților experiența taberei a fost una minunată, activitățiile propuse potrivindu-se cu vitalitatea și exuberanța specifică vârstei lor. Tabăra s-a dorit a fi un ajutor pentru a vedea cum se manifestă credința în acțiune, pentru a experimenta caritatea, pentru a menține vie speranța și a descoperii frumusețea lui Dumnezeu și bucuria întâlnirii. Aflându-ne în Anul Jubiliar al Milostivirii, catehezele au încercat să aprofundeze milostivirea divină și să îi inspire pe tineri și copii să fie martorii acestei milostiviri, practicând-o în viața de zi cu zi.

Mulţumim participanților, colaboratorilor, voluntarilor, animatorilor și în primul rând lui Dumnezeu pentru această experiență și sperăm ca sămânța bună a taberei să aducă roadă deplină în sufletele pure și luminoase ale celor care au ales să-și petreacă aceste zile împreună!

Pr. Vasile Florea

 

Sâmbătă, 6 august a.c., Parohia Greco-catolica din Medieșul Aurit  s-a bucurat de un moment de sărbătoare prilejuit de primirea în Asociația „Reuniunea Mariană” a patru noi membre. Astfel, în cadrul Sfintei Liturghii celebrate de către părintele Angel Zareczki (vicar episcopal pentru laici) și părintele paroh Nicolae Coroian, credincioasele Cădar Elena, Balog Veronica, Sălăjan Aurica și Robaș Maria au promis solemn că vor respecta regulile impuse de asociație, că vor fi membre active ale comunității Bisericii și că își vor însuși toate virtuțile necesare perfecțiunii vieții creștinești pentru a fi pildă celor din jurul lor.

În cuvântul său de învățătură, părintele Angel a vorbit despre modul în care Reuniunea Mariană și comunitatea parohială pot colabora și despre ajutorul reciproc pe care și-l acordă și a încheiat afirmând: ”Lumina Taborului  sa lumineze sufletele tuturor membrilor Reuniunii Mariane si a tuturor credincioșilor acestei parohii, iar credința voastră să fie aluatul care dospește toată frământătura acestei comunității…”.

La ceremonie a participat și d-na Ghișa Lucia (președinta eparhială și vicepreședintă națională a asociației), care, împreună cu părintele vicar, a oferit diplomele, medaliile miraculoase,  câte o cărticică și un rozar noilor membre.

Reuniunea Mariana Regina Păcii din parohia Medieșu Aurit are în prezent 9 membri și este cu porțile larg deschise celor care doresc să se roage alături de noi. 

Biroul eparhial de presă

După 5 ani, am pornit din nou spre Ziua Mondială a Tineretului cu alți oameni, într-un alt loc și acolo ne aștepta un alt Papă. Când m-am înscris, mă așteptam să fie o experiență diferită față de cea din 2011, de la Madrid, pentru că aceasta avea să fie mai scurtă și mai intensă.

Experiența a fost plină de provocări și de încercări de cum am ajuns, dar toate au avut rolul lor. Am trăit acolo câteva momente mai intense din punct de vedere spiritual care mi-au rămas bine întipărite în minte. Primul a fost momentul în care am intrat în Sanctuarul închinat Sfintei Faustina. Oamenii intrau, se închinau, unii se rugau, alții cântau, apoi ieșeau pe rând. Chiar dacă totul se întâmpla rapid, pentru că era un val continuu de oameni, ceva parcă te ținea în loc. Într-un loc cu atâta lume găseai totuși liniștea de care aveai nevoie pentru a înălța un gând spre Dumnezeu. Al doilea moment a fost cel de după procesiunea Căii Crucii când papa Francisc ne-a vorbit despre problemele umanității, despre întrebările pe care ni le punem, întrebări care nu au un răspuns uman și care se joacă cu credința noastră. Ne-a îndemnat să nu trăim viața doar pe jumătate și să ne punem la dispoziția aproapelui. A mai vorbit despre problema din Siria, unde e atâta suferință și atâta violență. Era frumos să vezi în jurul tău tineri purtând tricouri pe care scria mare: ”Syria, peace is possible”. Un alt lucru care m-a impresionat a fost încrederea pe care Papa o are față de noi, tinerii, spunând că noi suntem cei care pot spune ”nu” și care pot schimba lumea.

În a doua zi, întâmplarea a făcut să fim pe stradă chiar în timp ce Papa se îndrepta spre liturghia cu persoanele consacrate și să-l vedem de aproape. Cred că a fost momentul în care am fost cel mai fericit. M-am bucurat să văd că un om atât de simplu, de umil și de zâmbitor, care inspiră pace și credință conduce Biserica și ne-a condus pe noi acolo. Prin cuvintele lui ne-a învățat despre Dumnezeu, despre iubire, despre pace, despre milostivire, la fel cum o făceau apostolii și însuși Isus. Apoi noaptea de veghe a fost un alt moment important. După un drum lung și obositor prin soare și căldură, toți tinerii veniți la Cracovia ne-am unit în rugăciune cu lumânări aprinse în mâini și cântând impreună. În acele momente se vedea frumusețea creației lui Dumnezeu: oameni diferiți, din tări diferite, vorbind limbi diferite, trăind diferit, cu propriile obiceiuri și tradiții, adunați într-un singur loc pentru același scop. Asta s-a văzut și mai bine a doua zi la sfânta liturghie.

În ultima zi, înainte de a porni spre casă, ne-am oprit la Auschwitz, un loc pe care cuvintele greu îl descriu și pe care mi-ar plăcea să-l revăd, la fel cum mi-ar plăcea să mă întorc în Polonia. (Chindriș Gavrilă, 22 ani, Sighetu Marmației - Eparhia Greco-Catolică de Maramureș)  

În perioada 3-9 august, surorile din Ordinul Bazilian de la Mănăstirea Sfânta Maria din Baia Mare s-au retras în Exerciții Spirituale, practică propusă anual persoanelor consacrate. Meditațiile pe tema „Milostivirea Tatălui” au fost ținute de Maica Provincială Valentina Hădărău.  

„Pregătindu-ne pentru marea Sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, în contextul Anului Milostivirii, medităm și reflectăm asupra milostivirii Tatălui cu care întâmpină pe fiecare păcătos care se întoarce la El. Reflectăm asupra unor texte  biblice  în care este evidentă milostivirea lui Dumnezeu și cum a intervenit El în viața multor persoane de-a lungul istoriei mântuirii (Pilda Tatălui milostiv – Lc. 15, 11-32;  Pilda femeii păcătoase -  Lc. 7, 36-50; Isaia 63, 7;  convertirile lui Matei (cf Mt 9,9-13) și Zaheu (cf Lc 19,1-10), etc), a afirmat sora Valentina.  

Unele dintre ideile care au ghidat meditațiile au fost: Dumnezeu intervine. Mereu,  și în viața noastră. În iubirea Sa infinită și milostivă, Tatăl ne așteaptă cu brațele deschise și își revarsă milostivirea Sa asupra păcătoșilor care se întorc la El cu inimă căită. Pe parcursul zilelor de reculegere s-au folosit texte din omiliile Papei Francisc din acest an: ”Fiecare dintre noi este foarte drag lui Dumnezeu, iubit și ales de El, și e chemat să slujească, dar are nevoie mai întâi de toate să fie vindecat lăuntric. Pentru a fi capabili de slujire, avem nevoie de sănătatea inimii: o inimă vindecată de Dumnezeu, care să se simtă iertată, care să nu fie nici închisă, nici împietrită” (Papa Francisc, la predica Sfintei Liturghii pentru Jubileul diaconilor permanenți, duminică, 29 mai 2016).

În continuare, surorile au meditat asupra faptului că recunoașterea păcatului și întoarcerea cu inima căită la Dumnezeu reface acea relație pierdută prin păcat și deschide inima umană spre revărsarea milostivirii iubitoare a lui Dumnezeu. Fiecare creștin, fiecare om are o sete arzătoare de iubire, de iertare și de milostivirea lui Dumnezeu și a semenilor săi. Viața trăită la umbra crucii, precum și suferințele zilnice, recheamă acea iubire milostivă a lui Dumnezeu fără de care nu putem face nimic. Faptele concrete de iertare, de iubire, de milostivire sufletească și trupească le putem înfăptui doar simțindu-ne iubiți și iertați de Tatăl ceresc. Iubirea Sa nemărginită și milostivirea Sa regeneratoare ne va ajuta, la rândul nostru, să ducem și celorlalți o rază de speranță și să facem cunoscută această milostivire maternă a Tatălui pentru fiecare om, pentru fiecare ființă umană.

Într-adevăr, o lume reconciliată, o lume a păcii și a fericirii este posibilă, nu pentru că Dumnezeu poruncește, ci pentru că Dumnezeu iubește și se milostivește de fiecare fiu. „Credem că, din darul lui Dumnezeu și angajamentul omului, trăim într-o relație de iubire cu Dumnezeu. Dumnezeu îi face pe oameni fericiți și le dă puterea de a atinge fericirea, dacă omul se angajează să lucreze în aceasta... Să rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne deschidem milostivirii divine, să ne simțim iubiți și iertați de Tatăl milostiv, pentru ca la rândul nostru să putem răspândi în jur iubirea arzătoare și milostivă a lui Dumnezeu, tuturor oamenilor pe care îi întâlnim pe calea vieții!” (Sora Valentina Hădărău, OSBM).