Surorile Sfântului Iosif al Apariţiei Str. Unirii nr.8 445200  Negrești-Oaș jud. Satu-Mare tel/fax: +40261854278 email:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. website: www.stjoseph-apparition.org

CONGREGAŢIA SURORILOR SFÂNTULUI IOSIF AL APARIŢIEI a fost fondată în seara de Crăciun a anului 1832, la Gaillac, în sud-vestul Franţei, de către Sfânta Emilia de Vialar. Născută într-o perioadă de mari transformări social-culturale, economice, dar şi religioase, cea a Revoluţiei Franceze şi provenind dintr-o familie înstărită, Emilia îşi dă seama de suferinţele celor din jurul său, mai ales ale celor săraci. Vede copiii care cerşesc pe străzi în loc să meargă la şcoală, bolnavii lipsiţi de îngrijire, mamele care nu au cele necesare pentru a-şi hrăni familia. Încearcă să-i ajute cu posibilităţile pe care le are şi formează împreună cu prietenele sale, un grup care are acest scop. Întâmpină împotrivirea tatălui său şi a guvernantei, care nu erau de acord ca săracii să-i deranjeze şi să le aducă mizerie în casă. Simte tot mai mult chemarea lui Dumnezeu de a fonda o operă prin care s-ar putea dedica în întregime slujirii celor nevoiaşi. După câţiva ani de aşteptare, Providenţa Divină îi trimite semne prin care vocaţia sa este confirmată. Primind moştenirea de la bunicul său, întemeiază chiar în satul său natal Congregaţia care va purta numele Sfântului Iosif al Apariţiei.

Încă de la început, Sfânta Emilia a fost deschisă pentru a răspunde apelurilor venite din diferite continente. A fondat comunităţi în Algeria, Tunisia, Ţara Sfântă, Grecia, Italia, Malta, Anglia, Birmania, Australia etc., unde surorile s-au pus la dispoziţia celor care aveau nevoie de ajutor, indiferent de rasă, religie sau stare socială.

Carisma

Intuiţia sa de fondatoare îşi are izvorul în două experienţe spirituale profunde:

• Contemplarea „imensei carităţi” pe care Dumnezeu o are faţă de umanitate, prin viziunea celor cinci răni ale Mântuitorului;
• Contemplarea Misterului Întrupării revelat Sfântului Iosif, aşa cum se prezintă în Evanghelia după Matei (1, 18 -21).

Numele ales de Sfânta Emilia exprimă misiunea şi spiritualitatea Congregaţiei: a contribui la împlinirea planului de mântuire al iubirii lui Dumnezeu, aşa cum a făcut Sfântul Iosif. Marcată de misterul lui Dumnezeu care „atât de mult a iubit lumea, încât l-a dat pe unicul său Fiu”, care a luat asupra sa toate suferinţele umanităţii, Sfânta Emilia a simţit că în interiorul său arde un foc, care o face să-şi dea chiar şi viaţa, urmându-l pe Cristos.

Din cuvintele Sfintei Emilia de Vialar:

„Vom continua să consacrăm forţele noastre, bunurile noastre, viitorul nostru şi dacă e nevoie, chiar viaţa noastră, alinării celor necăjiţi, îngrijirii bolnavilor şi a săracilor, educaţiei copiilor şi tuturor operelor de caritate”; „Cât  de satisfăcută ne este inima când aducem fericire cuiva şi  alinăm suferinţele omenirii!”

Din Constituţii:

„Prin operele de caritate cărora li se consacră surorile, Congregaţia este prin vocaţie un semn viu al iubirii lui Dumnezeu care se întrupează şi atinge oamenii prin gesturi omeneşti.”(NR.4)

Cele 5 cuvinte cheie care descriu spiritualitatea congregaţiei sunt:

• Contemplarea Misterului Întrupării revelat Sfântului Iosif
• Contemplarea rănilor Mântuitorului
• Spiritul de reculegere
• Operele de caritate
• Zel misionar

PREZENŢA ȘI ACTIVITATEA DIN ROMÂNIA

Zelul misionar al Sfintei Emilia a contagiat multe persoane, care continuă să urmeze exemplul său. Azi, Surorile Sfântului Iosif al Apariţiei sunt prezente în 29 de ţări din toate continentele.

În România, misiunea a fost deschisă în 1992. Congregaţia a fost chemată să ajute la evanghelizare în Biserica Greco-Catolică, în anii de după căderea Comunismului.

După multă rugăciune şi căutare a voinţei lui Dumnezeu, în dialog cu ierarhia locală a Bisericii, prima comunitate s-a stabilit la Bistriţa (doar 6 luni), iar apoi la Cluj-Napoca, în Cartierul Mănăştur, în Eparhia de Cluj-Gherla.

În 1995, ca urmare a apelului Bisericii Greco-Catolice locale, s-a deschis a doua comunitate la Negreşti-Oaş (Eparhia de Maramureş). La început, comunitatea a fost formată din două surori, iar după venirea Sorei Davidica Conti, în 1997, ca superioară a comunității, au fost trei membre. Sora Davidica a rămas în această misiune până la sfârșitul anului 2007.

Prezența surorilor a fost prețioasă pentru deschiderea unor drumuri noi în ceea ce privește evanghelizarea, ecumenismul și slujirea celor mai săraci.             

Răspunzând iubirii lui Dumnezeu, gesturile noastre se concretizează în diferite activităţi, atât la Negreşti Oaş, cât şi la Cluj-Napoca:

• Evanghelizare prin cateheză la grupuri de vârstă diferită, predarea religiei în şcoli, diferite activităţi pastorale la nivel local şi eparhial;
• Promovare umană: însoţirea şi ajutorul copiilor şi a familiilor în dificultate, ajutor pentru copiii cu risc de abandon şcolar, vizite în familii şi la spital, primirea şi ascultarea persoanelor în nevoie ;
• Ecumenism: cu gesturi simple încercăm să fim o punte de comuniune între diferite confesiuni.

Dintre cele 6 surori provenind din România, la ora actuală 4 activează în ţară. Una la Cluj, iar 3 (sr. Elena, sr. Nela, sr. Kati) sunt prezente la Negreşti Oaş. Superioara comunităților din România este sr. Kati Tatov.

Cuvintele Sfintei Emilia răsună şi astăzi în inimile celor care doresc să-i urmeze exemplul:

„Mergeţi, şi cu tot ceea ce aveţi şi veţi primi, faceţi tot binele care vă stă în putinţă!”

Comunitatea din Negrești Oaș:

Sr. Elena Martin

Sr. Nela Ciobanu

Sr. Ecaterina Tatov