Joi, 14 octombrie 2021, s-a desfășurat, la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, a V-a ediție a simpozionului dedicat Școlii Ardelene, cu tema „Școala Ardeleană -  Ecouri în actualitate”.

Părinții conferențiari, pr. dr. Alexandru Buzalic și pr. dr. Marius Taloș s.j., au ridicat idei importante în discuție și care au dat și teme de casă participanților, au stimulat acea curiozitate care te face să continui să aprofundezi tema expusă, „Școala Ardeleană”, dar nu ca o mișcare a unui moment din istorie, ci ca un spirit care se face mereu actual și care te îndeamnă la implicare și mărturie în contemporaneitate.  

Invitat de către părintele George Nicoară (moderatorul simpozionului) să ia cuvântul prima dată a fost pr. dr. Alexandru Buzalic, care a expus provocările și crizele societății actuale, a unei societăți foarte informate, dar care riscă să fie puțin formată a unei societăți interconectate la nivel global, o societate care progresează cu o viteză nemaiîntâlnită în istoria omenirii… „Este o lume care ne obligă la schimbare pentru că noi suntem într-o co-evoluție, într-o coexistență om-natură și om-cultură. Intercondiționările ne modelează și modelarea e reciprocă, între noi și lumea înconjurătoare”. Am pășit deja într-o lume nouă în anul 2007, anul în care a fost lansat Iphone-ul. „Unii văd în asta o perioadă de tranziție fără de sfârșit, în realitate suntem deja într-o altă lume, spune părintele conferențiar. Și ce avem noi de făcut? „Să ne remodelăm, să ne readaptăm, să ne restabilim acele linii directoare prin care noi ne îndeplinim misiunea pe care o avem. Pentru noi, greco-catolicii, prima misiune este aceea de a fi buni creștini, de a ne mărturisi credința în Hristos, să o transmitem ca pe un far călăuzitor în jurul nostru, ca lumina care se răspândește încet, suav, dar cu certitudine și cu o puterea pe care o are lumina soarelui. Datoria noastră este să ducem creștinismul în lumea de mâine, să ascultăm glasul Spiritului Sfânt care ne va lumina și ne va călăuzi în schimbările care oricum vor veni, dar noi să fim acei protagoniști care într-adevăr sunt în fața unui univers care trebuie explorat și să facem primii pași spre acel ideal: Ca toți să fie una!”. Cât despre Biserica Greco Catolică și martiriul ei în acest secol al progresului, părintele Buzalic a afirmat: „Aceasta și-a arătat locul și valoarea în Biserica Universală. Sângele martirilor întărește, edifică Biserica. Iar Biserica noastră avea nevoie de această mărturie ultimă care să pecetluiască ceea ce oricum, la Dumnezeu era scris. Și dacă astăzi stăm cu fruntea sus chiar dacă suntem o turmă mică, acest lucru se datorează înaintașilor noștri…”. Iată un far călăuzitor concret pentru noi, greco-catolicii care suntem azi invitați să dăm mărturie de trăire creștină în această epocă plină de provocări!

La rândul său, părintele Marius Taloș a vorbit despre Școala Ardeleană și despre continuatorii ei în termeni de raportare la credință. Însuși prima aritmetică tradusă în limba română a preluat limbajul liturgic, „singurul în care Gheorghe Lazăr a găsit un termen adaptat pentru a defini fracția, pe care a numit-o frângere”, a spus părintele. Astfel, a explicat cum „învățământul s-a născut nu în opoziție, ci într-un raport patern, ereditar, de origine din credință. Atenție, spun din credință și nu doar din limbajul credinței, explică părintele iezuit, pentru că, ne spun astăzi teologi de talia lui Alselm Grum, pe cât este de lipsită de sens o credință fără limbaj, la fel nu se poate înțelege un limbaj fără credință. În mărturia și în școala propusă de corifeii Școlii Ardelene, le vedem la început pe amândouă: credința și învățătura care se naște și îi împrumută limbajul pentru a-i tâlcui taina… Născută în Transilvania, Școala Ardeleană a fost un foc care a aprins alte focuri, transmițându-le peste tot unde se vorbește limba română. A fost caracterizată de vocația spre deschidere, vocația spre transmitere a identității în școli mai departe”. Iar într-o epocă în care lumea se informează de pe internet, dar nu mai știe să transmită învățătura, părintele a atras din nou atenția la modul în care Școala Ardeleană a fost o mișcare care nu doar a informat, ci a știut să și formeze. „De aici actualitatea sa perenă!”, a afirmat părintele Taloș. Și a încheiat explicând că în raportul dintre educație, știință și credință trebuie să fie mereu în echilibru, citându-l pe Gheorghe Șincai, care spunea, în Catehismul său de la sfârșitul secolului al 18-lea: „Pe cât de păguboasă este neștiința în toate domeniile, cu atât mai mult dăunează lipsa de știință când nu știm ce este credința și ce trebuie să facă omul creștin”.  

Părintele Marius Taloș a lăsat participanților teme pentru acasă, a invitat la implicarea în „promovarea Școlii Ardelene în contemporaneitate, la promovarea și răspândirea credinței în termenii lumii de astăzi, la patriotism într-o lume pluralistă, la enciclopedismul care ne face să rămânem bine ancorați în fața sfidărilor cunoașterii din lumea actuală, în care toate domeniile sunt întrepătrunse, spiritul pedagogic care ne face să transmitem pe limba oamenilor de rând, așa cum făcea Petru Maior și la găsirea unui răspuns la provocarea „cum să mergem mai departe împreună fără să ne pierdem identitatea?”. „Aceleași tensiuni au fost înfruntate și de corifeii Școlii Ardelene, dar ei au știut să le transforme în sinergii. Sinergia înseamnă împreuna-lucrare”, a afirmat părintele. Și a încheiat explicând șansa noastră de astăzi: „Eu cred că șansa noastră astăzi este să transformăm, asemenea reprezentanților Școlii Ardelene, în toate domeniile, tensiunile în sinergii, în împreună lucrare. Asta nu înseamnă că nu există probleme, dar în acest mod, fracțiile se for transforma în frângeri și cel care se frânge nu se lasă înfrânt, ci pe câți îi hrănește, pe toți îi și mântuiește. Amin!”, a încheiat părintele Taloș.

„Ziua Școlii Ardelene, sărbătorită la nivel național pe 11 octombrie, este sau ar trebui să fie o zi de referință pentru toți românii. Cinste celor care au inițiat, au lucrat și în cele din urmă au lăsat ca roadele să fie culese de alții!”, a afirmat la final Preasfințitul Vasile Bizău. Și a explicat faptul că atunci când ne gândim la Școala Ardeleană, ne gândim la spiritul care i-a ghidat pe corifei în munca loc, un spirit viu, unu care se repropune, este mereu în dezvoltare și care caută să se pună în slujba contemporanilor: „Eu cred că ei, corifeii Școlii Ardelene au fost fiii timpului lor, erau însuflețiți de credința pe care o aveau, de cum să facă să fie roditoare credința lor prin fapte concrete puse în slujba semenilor lor…”. Preasfințitul a amintit de parcursul sinodal care duminică, 17 octombrie se deschide în prima fază, cea eparhială și care ar trebui să fie pentru toată Biserica, un timp propice de a se deschide spre nou, spre provocările lumii de astăzi. „Privind spre spiritul Școlii Ardelene, acesta ne dă atât de multe resurse spre a fi liberi dar și responsabili spre a aduce oferta noastră pentru comunitatea în care trăim, deschiși fiind spre a conviețui în comuniune în lumea contemporană”, a afirmat Preasfințitul. 

Evenimentul a fost organizat, ca în fiecare an, de către Departamentul pentru Cultură din cadrul Episcopiei noastre, responsabil pr. dr. George Nicoară, care a mulțumit tuturor pentru prezență și a atras atenția, în concluzie, asupra importanței dialogului spre o bună colaborare și împreună-lucrare. 

Biroul eparhial de presă