Fericiții episcopi martiri au fost sărbătoriți la biserica Sfânta Maria din Baia Mare printr-o seară de rugăciune (luni, 1 iunie)  și celebrarea Sfintei Liturghii Arhierești, în ziua de 2 iunie.

Se împlinește un an de când Papa Francisc i-a beatificat, la Blaj, pe cei 7 episcopi martiri, morți în închisorile comuniste pentru faptul că nu și-au trădat credința, iar Sinodul Episcopilor greco-catolici din România au ales data de 2 iunie ca dată a sărbătorii închinată lor.

Despre darul credinței a fost și cuvântul de învățătură pe care Preasfințitul Vasile l-a rostit la finalul Vecerniei de luni, 1 iunie. A amintit cuvintele Cardinalului Iuliu Hossu, care deseori spunea, atunci când, în închisoare, i se cerea să-și lepede credința: „Credința noastră este viața noastră!”. Episcopii martiri și-au trăit viața „într-o coerență desăvârșită și într-o iubire nestrămutată față de Hristos și față de Biserica sa”, a afirmat Preasfințitul.

De anul acesta, alături de ceilalți sfinți martiri din calendar, avem și sărbătoarea Sfinților martiri Greco-Catolici, care, de acum au devenit mijlocitorii Bisericii noastre locale către Dumnezeu.

Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii a fost celebrată, conform normelor în vigoare, în fața bisericii Sfânta Maria. Au celebrat, împreună cu Preasfințitul Vasile: Pr. Mircea Indrea, Pr. Iacob Talpoș și pr. Mihai Șimonca. 

Preasfințitul Vasile și-a început omilia din ziua sărbătorii, vorbind despre sentimentul de bucurie care se respiră cinstindu-i pe martiri: „Astăzi suntem în sărbătoarea Sfinților Ierarhi Martiri greco-catolici români. Este o zi de sărbătoare și o zi de bucurie, pentru că privirile noastre sunt îndreptate spre gloria cerească. Sărbătoarea este luminoasă pentru că puterea credinței strălucește la fel ca și soarele. Ochii fiilor, a credincioșilor Bisericii Greco-Catolice, astăzi sunt îndreptați spre cer, acolo unde pot să vadă în gloria lui Dumnezeu pe cei 7 Episcopi greco-catolici români, care au mărturisit până la sfârșitul vieții lor crezul Bisericii pe care au slujit-o cu devotament și cu iubire...”.

În urmă cu un an, Episcopii martiri au fost vestiți în fața națiunii întregi, ca „mărturisitori, martiri, exemple de credință, cei care au rămas statornici în credința lor, în ciuda tuturor dificultăților, greutăților, suferințelor și prigoanelor pe care au trebuit să le îndure. Aceasta pentru că l-au iubit pe Isus Hristos, Păstorul cel mare, pentru că au iubit Biserica, pentru că au iubit adevărul, dreptatea și nu s-au înclinat în fața niciunei puteri adverse, nu au cedat atunci când credința le-a fost pusă la încercare. Dimpotrivă, prin rugăciune în închisori, prin statornicie și fidelitate, și-au continuat mărturisirea și trăirea de credință într-un mod desăvârșit”.

„Cum s-a întâmplat ca acești episcopi martiri să ajungă la gloria cerească, moment atât de fericit, unic și care va rămâne veșnic, pentru că este trecut de acum în calendar și de acolo nimeni nu-l va mai șterge?”, se întreabă retoric Preasfințitul. Și răspunde expunând metafora bobului de grâu, care moare pentru a rodi din nou: „Această zi glorioasă, de bucurie, ne invită să privim spre viitor, pentru că atunci când bobul de grâu cade și moare, va rodi însutit. Așa ne spune Mântuitorul Hristos, așa orice jertfă martirică, ce a căzut în pământ, dăruindu-și viața lui Dumnezeu, aduce rod și roadele sunt spirituale; iar ele se revarsă asupra tuturor: în primul rând, a celor care îi cunosc, a celor care îi cinstesc, a celor care se roagă prin mijlocirea lor. Dar aceste roade se revarsă asupra întregului popor, asupra poporului din care ei provin și a celor care nu-i cunosc, care îi ignoră sau a celor care încă nu îi respectă, a  celor care i-au persecutat. Acest lucru îl regăsim în memoriile lor, în special ale Cardinalului Iuliu Hossu, care consemnează faptul că s-au rugat pentru cei care i-au persecutat... Este o atitudine puternică de credință și de virtute a oamenilor care rămân ancorați în harul lui Hristos”.  

Cu ocazia sărbătorii, a fost expusă și racla cu osemintele Fericiților Episcopi Vasile Aftenie, Ioan Bălan și Iuliu Hosu, împreună cu „un pumn de țărână” din cimitirul de la marginea orașului Gherla, unde se știe că este înmormântat Fericitul Episcop Martir Alexandru Rusu. După evenimentul beatificării episcopilor martiri, racla se face pelerină la evenimentele eparhiale și este un simbol al istoriei noastre spirituale.

Biroul eparhial de presă