Vineri, 9 octombrie 2020, a avut loc, la biserica Bunavestire din Baia Mare, Colocviul „Școala Ardeleană” – ediția a IV-a.

„Știm foarte bine că pe data de 5 octombrie sărbătorim Ziua educației, iar pe data de 11 octombrie s-a decretat sărbătoarea intelectuală și de suflet care se numește Ziua Școlii Ardelene. Astăzi suntem între cele 2 sărbători, cu gândul de a avea un moment de dezbatere, de împărtășire pe aceste teme. Pe de o parte educația, pe de o parte cultura și toate înfiripate în ceea ce numim noi o parte esențială din istoria unei Biserici, o parte esențială din parcursul unei nații... Vom vedea astăzi câteva elemente din ceea ce înseamnă limba română, pe chestiuni de educație și pe chestiuni izvorâte din Mișcarea `Școala Ardeleană`”, a afirmat pr. dr. George Nicoară în debutul evenimentului care s-a desfășurat în acest an sub motto-ul „Limba Română este patria mea” (Nichita Stănescu). 

Domnul profesor universitar Nicolae Felecan, invitatul evenimentului, a explicat în intervenția sa modul în care Biserica Greco-Catolică, prin Ierarhii ei, face parte din noțiunea de Școală Ardeleană, mișcare care a pus bazele limbii române pe care noi o folosim azi: „Școala Ardeleană este strâns legată de biserica Greco-Catolică, este chiar emanația Bisericii Catolice, a explicat domnul profesor... Trebuie să fim conștienți de acest lucru. Începând cu al patrulea episcop de la Blaj, Ioan Inochentie Micu Klein, s-a început construcția a ceea ce va deveni în timp Școala Ardeleană. De ce? Acest episcop a fost cel dintâi care a căutat să fixeze un program al Bisericii Greco-Catolice. Acest program prevedea în mare trei aspecte: o consolidare a Bisericii, educația care necesită a fi făcută poporului, credincioșilor, dar și clerului și un filon, care la ora actuală nu se potrivește cu Biserica, filonul politic”. În ce privește educația, Episcopul Inochentie, văzând în jurul său că populația este în mare parte analfabetă, se implică în înființarea de școli la Blaj, face demersuri și obține de la împăratul Imperiului Austriac, Carol al VI-lea,  dreptul de a școlariza 20 de elevi la Blaj și trei la Roma. Acest lucru pune bazele Școlii Ardelene. În continuare, corifeii Școlii Ardelene, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu,  se ocupă și scriu lucrări consistente despre istoria poporului român. Se preocupă cu toții de problematica limbi române, dat fiind faptul că Biserica și Administrația foloseau încă alfabetul chirilic, unul foarte greoi. Odată întorși de la studii din Roma, cei 4 corifei pun bazele învățământului catolic din Transilvania, iar Gheorghe Șincai este numit director al tuturor școlilor, peste 370 la număr. „În 1779, Samuil Micu publică prima carte de rugăciuni cu alfabet român, cu alfabet latin, în care dă multe detalii referitoare la semnele folosite”, explică domnul profesor Felecan. Apare apoi nevoia de a susține această limbă prin reguli de gramatică și tot Samuil Micu este cel care publică, în 1780, prima gramatică tipărită a limbii române, Elementa linguae daco-romanae sive valahicae.

Biserica Greco-Catolică este deci profund implicată în culturalizarea poporului român. În  anul 1795 este tradusă de Samuil Micu prima biblie în limba română. „Specialiștii în istoria limbii române de mai târziu consideră că această biblie, prin modul în care a fost scrisă, a contribuit în mod esențial la uniformizarea limbii române literare”. Sunt precizări pe care domnul profesor universitar le-a făcut în concluzia discursului rostit.

La finalul evenimentului, Preasfințitul Vasile i-a oferit domnului profesor Felecan Nicolae distincția Crucea Eparhială, „în semn de prețuire pentru întreaga activitate de promovare a culturii clasice, precum și pentru atașamentul față de Biserica Noastră și valorile ei”.

Biroul eparhial de presă