În fiecare an de sărbătoarea Sfintei Ana (25 iulie), comunitatea greco-catolică din Peleș se întrunește în biserică pentru a serba un eveniment trist, care a avut loc în 1873, când mulți dintre enoriași au decedat din cauza unei epidemii de holeră. Ultima epidemie de tip medieval cauzată de condiţiile precare de igienă în zone cu populaţie cu grad redus de urbanizare a pătruns în întreaga Europa de Est în luna august a anului 1872. Autorităţile austro-ungare au instituit carantine, ziarele însă au dat știri numai despre câteva cazuri. Multe treceau neobservate și au rămas semnalate în registrele parohiale. Epidemia de holeră din 1873 nu a fost singura epidemie care a lovit regiunile: Satu Mare, Bihor, Zalău, Chioar şi Bistriţa. S-au răspândit și alte epdemii locale de variolă, difterie, tuse convulsivă, care au afectat în special copiii, dar și bătrânii.

În zona noastră, primele cazuri au apărut în satele învecinate, Rozsály și Gacsály, de unde s-a extins și în Peleș. Prima victimă de aici a fost chiar fiul preotului de atunci, care abia a împlinit vârsta de 15 ani. După povestirile bătrânilor, s-a întâmplat că într-o zi 17-19 persoane au decedat, iar preotul nici nu intra în curtea credincioșilor, ci rostea slujba de înmormântare la poarta caselor unde erau așezate sicriele decedaților. Groaza însă a luat sfârșit într-o zi de sărbătoarea Sfintei Ana, Maica Născătoarei de Dumnezeu. Locuitorii satului s-au strâns în fața bisericii, s-au așezat în genunchi și împreună cu preotul, au înconjurat biserica de trei ori, rostind rugăciuni de mulțumire. În aceea zi au făgăduit că în fiecare an de ziua Sfintei Ana, se duc în cimitir pentru pomenirea celor decedați și pentru a mulțumi lui Dumnezeu că i-a ocrotit și i-a salvat de primejdie. Cunoscând și alte cazuri asemănătoare din mai multe localități și faptul că oamenii din zonă au preferat să o aleagă pe Sfânta Ana ca salvatoare de epidemii, am cercetat datele exacte din documente și am constatat că nu întotdeauna acestea coincid cu buna credința populară. Însă tradiția și promisiunile de acest gen par a fi mult mai puternice, acestea întărind viața religioasă a poporului creștin. Așadar, acestă tradiție a devenit și obiceiul nostru, comemorându-i an de an pe urmașii sătenilor. Registrele parohiale din timpul respectiv vorbesc despre 60 de persoane decedate în timpul holerei. Ca mai tânără persoană care a trecut la cele veșnice din cauza acestei boli catastrofale a fost un copil de 3 ani, căruia i-au murit și ambii părinți: mama înainte, iar tatăl lui după o lună de moartea fiului. Cea mai în vârstă, a fost o femeie de 80 de ani, care s-a numărat printre primele victime.

În acest an, pomenirea solemnă a fost inclusă în șirul sărbătorilor satului, organizate de sărbătorile Sfintei Fecioare Maria, care atrag credicioși și din alte localități, oferindu-le posibilitatea de se ruga în fața icoanei din Peleș. De obicei, la aceste ocazii, avem un invitat special, un preot care prin predica rostită îmbogățește sufletește pe cei veniți la biserică. Așadar Sfânta Liturghie în sărbătoarea Sfintei Ana din 25 iulie 2017 a fost celebrată de Pr. István Kozsán, paroh al parohiei din Micula, judecător al Tribunalului Intereparhial de primă Instanță. El a încurajat credincioșii să păstreze credința și tradiția strămoșilor. În ciuda ploilor abundente și a timpului mohorât, mulți săteni au venit la biserică să respecte promisiunea predecesorilor. La sărbătoare au participat și membrii Uniunii „Sfânta Pyrisca (Eirene) a dinastiei Arpadiene” de la parohia Sf. Nicolae din Satu Mare și numeroși pelerini veniți pentru a comemora împreună cu credincioșii din Peleș. După Sf. Liturghie, toți cei prezenți au participat la o agapă frățească, unde s-a servit gulaș și pepene pregătite de Uniunea Femeilor „Sf. Ana” din Peleș.

Pr. Pallai Bèla