Joi, 26 Decembrie 2024
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

Vestea trecerii la Domnul a arhiereului Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj, a întristat întreaga Biserică Greco-Catolică și cu atât mai mult Eparhia de Maramureș, unde Preasfințitul Mesian își are rădăcinile. Episcopul s-a născut pe 22 ianuarie 1937 la Ferneziu, Baia Mare.

Aici i-au rămas toți cei pe care-i iubea atunci când a devenit păstor al Eparhiei de Lugoj (în urmă cu 29 de ani) și cei pe care-i vizita în mod regulat pentru a-i saluta anual sau chiar de mai multe ori pe an: fratele Simion Mesaroș (ultimul frate rămas în viață), verișorii și mulți nepoți. Ultima dată a fost la Ferneziu în toamna anului 2022, cu ocazia sfințirii casei parohiale de aici.

„A fost un om al unității”, așa și-l aduc aminte cu toții: neamuri, colaboratori de orice fel, cler și credincioși din întreaga Biserică.

Astfel că pe data de 15 martie 2023, cu toții și-au îndreptat pașii spre a-l conduce pe ultimul drum. Din Maramureș s-a plecat cu un autocar și cu numeroase mașini, spre a participa la Slujba de Înmormântare a Arhiereului. Au fost prezenți: Preasfinția Sa Vasile, părintele vicar general Augustin Butica, părinți protopopi și mulți preoți, părintele Mesaroș Simion (fratele Preasfințitului) și numeroși nepoți și nepoate, pe care i-a îndrăgit atât de mult.

„Originar din această parte a Maramureșului, nu departe de locul suferinței episcopilor martiri, care își așteaptă Învierea de apoi în cimitirul de la marginea orașului Sighetu Marmației, Preasfinția Sa a rămas mereu legat de aceste locuri și de persoanele cu care a dat o frumoasă mărturie de credință în perioada clandestinității, alături de care s-a distins cu demnitate și curaj. A iubit mult preoția și a fost mereu alături de cei ce doreau să-și asume, în acele vremuri întunecate, această slujire, oferindu-și disponibilitatea de a-i forma și încuraja pe acest drum. A servit eparhia noastră de Maramureș în calitate de vicar general în primii ani ai regăsitei libertăți din anii `90, până la primirea episcopatului și transferul în eparhia de Lugoj, unde a rămas în slujire până la sfârșitul vieții”, a afirmat PS Vasile în mesajul de condoleanțe transmis la Lugoj în ziua în care Preasfinția Sa Alexandru a trecut la Domnul, pe 11 martie 2023. 

„Încrezători în cuvântul Domnului: Eu sunt învierea și viața; cel care crede în Mine, chiar dacă va muri, va fi viu. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată (Ioan 11,25-26), îl încredințăm pe Preasfințitul Alexandru milostivirii Lui iubitoare, prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria, Mama noastră și a Bisericii, asigurându-Vă de apropierea și rugăciunea noastră. 

Ne exprimăm sentimentele de fraternitate, împreună cu simțitele condoleanțe pentru cinstirea și perpetuarea memoriei fratelui nostru mai mare, arhiereul Alexandru, cerând Domnului să-i facă parte cu cei aleși și cu toți sfinții în Împărăția Lui”, a scris PS Vasile în același mesaj.

Biroul eparhial de presă

 

 

 

 

 

Sâmbătă, 18 Martie 2023, va avea loc olimpiada de religie greco-catolică, faza județeană.

Ca în fiecare an, proba se va ține la Baia Mare și la Satu Mare.

La Baia Mare, concursul se organizează la Școala „Ep. Dr. Alexandru Rusu”, de la ora 10:00 și sunt înscriși un număr de 70 de elevi, reprezentanți ai claselor V-XII.

La Satu Mare, proba de olimpiadă va fi găzduită de Colegiul Național „Ioan Slavici”, de la ora 10:00 și vor participa 35 de elevi din clasele V-XII.

În premieră, în acest an, subiectele vor veni de la Ministerul Educației, iar elevii cu cea mai mare notă, peste nota 9, din fiecare clasă, vor participa la faza națională de Religie Catolică, care va avea loc la Oradea, în 19-23 aprilie 2023.

Concursul este organizat anual de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș (Inspectori pr. dr. Ioan Codrea și prof. Adrian Cosmin Roman), în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene Maramureş şi Satu Mare și conducerea școlilor gazdă. 

Biroul eparhial de presă

 

Preasfinția Voastră

Ioan Călin Bot,

Vestea încetării din viață a Preasfințitului Alexandru Mesian, episcop de Lugoj, ne îndurerează pe toți, dar mai ales pe preoții, călugării, persoanele consacrate și credincioșii eparhiei de Lugoj, cărora le-a fost părinte și păstor până în ultima clipă.

Împreună cu clerul și credincioșii eparhiei de Maramureș, ne unim în rugăciune în aceste momente de doliu, pentru a ne face aproape de Preasfinția Voastră, de toți cei care l-au cunoscut și în special de fiii și fiicele eparhiei bănățene, care și-au pierdut în aceste zile părintele și păstorul.

După o păstorire îndelungată în istorica eparhie de Lugoj, Preasfințitul Alexandru Mesian lasă lumea aceasta cu speranța învierii și a biruinței vieții asupra morții, în acest timp de pregătire pentru sărbătoarea Învierii Domnului, purtând cu el fidelitatea de credință față de Biserica noastră greco-catolică.

Originar din această parte a Maramureșului, nu departe de locul suferinței episcopilor martiri, care își așteaptă Învierea de apoi în cimitirul de la marginea orașului Sighetu Marmației, Preasfinția Sa a rămas mereu legat de aceste locuri și de persoanele cu care a dat o frumoasă mărturie de credință în perioada clandestinității, alături de care s-a distins cu demnitate și curaj. A iubit mult preoția și a fost mereu alături de cei ce doreau să-și asume, în acele vremuri întunecate, această slujire, oferindu-și disponibilitatea de a-i forma și încuraja pe acest drum. A servit eparhia noastră de Maramureș în calitate de vicar general în primii ani ai regăsitei libertăți din anii `90, până la primirea episcopatului și transferul în eparhia de Lugoj, unde a rămas în slujire până la sfârșitul vieții.

Încrezători în cuvântul Domnului: Eu sunt învierea și viața; cel care crede în Mine, chiar dacă va muri, va fi viu. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată (Ioan 11,25-26), îl încredințăm pe Preasfințitul Alexandru milostivirii Lui iubitoare, prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria, Mama noastră și a Bisericii, asigurându-Vă de apropierea și rugăciunea noastră.

Ne exprimăm sentimentele de fraternitate, împreună cu simțitele condoleanțe pentru cinstirea și perpetuarea memoriei fratelui nostru mai mare, arhiereul Alexandru, cerând Domnului să-i facă parte cu cei aleși și cu toți sfinții în Împărăția Lui.  

În veci să fie pomenirea lui!

Cu unire în rugăciune,

+Vasile

episcop de Maramureș

 

„Începem Postul Mare, o perioadă cu totul deosebită și binecuvântată în trăirea vieții de credință”, a afirmat Preasfinția Sa Vasile Bizău duminică, 26 februarie 2023 (duminica Izgonirii lui Adam din Rai), în omilia rostită la biserica „Sfânta Cruce” din Baia Mare.        

„Perioada Postului Mare este perioada prin excelentă a interiorizării, a rugăciunii, a privirii înspre Dumnezeu, căutând să vedem unde este inima noastră, de ce este ea atașată, care sunt valorile care au rămas constante în noi înșine și cum acele valori ne orientează drumul în viața de fiecare zi”, a punctat Ierarhul. PS Vasile a explicat în continuare cum: „există o puternică legătură între viziunea pe care o avem despre viață și modul în care trăim. De aceea, Mântuitorul îi îndeamnă pe apostolii Săi, dar și pe noi astăzi să vedem de ce este atașată inima noastră, pentru ca ea să fie mereu un sălaș și un loc al întâlnirii noastre cu Dumnezeu. Dacă inima noastră este liberă, dacă viața noastră este una care rămâne constantă în valorile credinței, atunci întâlnirea cu Dumnezeu este constantă și drumul nostru este plin de speranță”.

„Rugăciunea, milostenia și postul sunt cele trei virtuți fundamentale pentru un parcurs de reînnoire a fiecărui creștin… Ele înnobilează inima omului și o fac să fie asemănătoare cu inima Fiului lui Dumnezeu Întrupat, cu a lui Isus. În toate faptele virtuoase ale rugăciunii, postului și milosteniei, Isus subliniază un aspect important: discreția sau intenția de a face faptele bune, de a te ruga și de a posti nu pentru o motivație care vine din afară, pentru a arăta altora ceea ce faci, nu pentru a aștepta în schimb ceva de la oameni”, ci îndeamnă ca acestea să fie făcute în ascuns, doar pentru Dumnezeu.  „Toate acestea nu fac decât să înnobileze viața omului și să o așeze în chingile unui parcurs echilibrat”, a punctat Ierarhul, aducând în lumină cum perioada care se deschide este „una a cercetării, a discernământului, având ca însoțitori milostenia, rugăciunea și postul”.

Biroul eparhial de presă

„Am venit azi în parohia dumneavoastră să instalez noul paroh, în persoana părintelui Laurențiu Ioan Costin”, a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău la finalul Sfintei Liturghii celebrate duminică, 26 februarie 2023 (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), în parohia „Sfânta Cruce” din Baia Mare, mărturisind emoția și bucuria cu care însuși Preasfințitul se întoarce de fiecare dată în parohia în care a slujit ca vice paroh și pe care o cunoaște ca fiind o comunitate cu o puternică trăire spirituală. „Am un gând cu totul aparte pentru această parohie și am cerut de la Dumnezeu puterea de a alege un păstor, un preot paroh care să vă însoțească în această nouă etapă, acest nou drum al parohiei”, a mărturisit Ierarhul, încredințându-l pe noul paroh rugăciunilor și primirii călduroase ale credincioșilor de aici. „Doresc să vi-l încredințez pe părintele Laurențiu cu toată inima și să vă cer să îi fiți alături. O comunitate sporește și merge bine atunci când este aproape de păstorul ei, iar păstorul este pe drumul cel bun atunci când este aproape de comunitatea lui, atunci când rugăciunea se întâlnește cu fapta, atunci când face ca proiectele parohiei, de la cele spirituale, până la cele administrative, să fie realizate prin aport comun”, a explicat Eparhul de Maramureș. „Vă rugăm așadar să-l primiți și cu rugăciune să-l însoțiți, cu inima să-i fiți alături și cu bucurie să împărțiți viața comună a parohiei”, a fost gândul de final al Preasfinției Sala Vasile.

Părintele Mircea Indrea a citit public decretul de numire a părintelui Laurențiu Costin în calitate de paroh al parohiei „Sfânta Cruce” din Baia Mare, decret semnat de Preasfinția Sa Vasile, la data de 13 februarie 2023, zi în care Biserica îl pomenește pe Cuviosul Martinian.

„Se cuvine să-i mulțumesc Bunului Dumnezeu, celui care lucrează minuni în viețile noastre” a afirmat la final noul paroh, aducând mulțumire oamenilor prin care Dumnezeu lucrează: Preasfințitului Vasile mai întâi și tuturor celor care s-au implicat în organizarea evenimentului de primire în parohie: părintele protopop Emil Gîrboan, colegilor din parohia „Sfânta Cruce” și din parohia „Sfânta Maria”, corului și tuturor credincioșilor. „Ne încredințăm cu toții Bunului Dumnezeu”, a afirmat părintele Costin, îndemnând credincioșii să pornească cu toții împreună pe drumul postului, „acest drum de interiorizare și de trăire mai profundă a credinței”.

Parcurs academic și profesional 

Părintele Laurențiu s-a născut pe data de 20 septembrie 1985 în localitatea Recea (Jud. Maramureș).
A urmat Liceul de Arta din Baia Mare, unde a studiat Canto Clasic și pian complementar.
După terminarea liceului, timp de un an, a făcut o experiență de mănăstire la Prislop. A studiat apoi Medicina Veterinară la Cluj Napoca. Ulterior, a urmat facultatea de filosofie în cadrul Universității „Urbaniana” din Roma și teologie în cadrul Ateneului „Sant’Anselmo” din Roma, fiind primit în cadrul comunității monahale a mănăstiri „San Gregorio al Celio”.

În anul 2012 a fost trimis la Roma de către PS Vasile Bizău (ca și student al Eparhiei de Maramures, în cadrul Colegiului Pio Romeno din Roma), unde a urmat cursurile de masterat în Teologie Biblică, la Universitatea „Gregoriana”.

În februarie 2016 a susținut examenul final pentru acordarea titlului de Masterat în Teologie Biblică. În 2014 s-a căsătorit, iar din August 2015 a ocupat funcția de secretar din cadrul Protopopiatului Greco-Catolic Satu-Mare. Totodată, a predat religia la Școala Gimnazială nr.1 „Grigore Moisil” din Satu Mare.

A fost ridicat la treapta preoției pe data de 2 mai 2016 de către Preasfințitul Vasile Bizău și a slujit ca vicar parohial în parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” în Satu Mare, între anii 2016-2021.

Din anul 2021, a activat în parohia „Sfânta Maria” din Baia Mare și ocupă postul de profesor de religie la Școala „Episcop Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare.  

Pe data de 13 februarie a fost numit, prin decret episcopal, paroh al parohiei „Sfânta Cruce” din Baia Mare.

Bunul Dumnezeu să-l însoțească în noua misiune care i-a fost încredințată!

Biroul eparhial de presă

Asceza din Postul Mare, itinerar sinodal

 

Iubiți frați și surori,

Evangheliile lui Matei, Marcu și Luca sunt convergente în relatarea episodului Schimbării la Față a lui Isus. În acest eveniment vedem răspunsul Domnului la neînțelegerea pe care discipolii săi au manifestat-o fată de el. De fapt, cu puțin înainte, a existat o adevărată ciocnire între Învățător și Simon Petru, care, după ce a mărturisit credința sa în Isus drept Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a respins anunțarea pătimirii și a crucii. Isus l-a certat cu putere: "Mergi în urma mea, Satană! Tu ești o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândești la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor" (Mt 16,23). Și iată că "după șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob și pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt" (Mt 17,1).

Evanghelia Schimbării la Față este proclamată în fiecare an în a doua duminică din Postul Mare. De fapt, în acest timp liturgic, Domnul ne ia cu el și ne duce deoparte. Chiar dacă angajările noastre obișnuite ne cer să rămânem în locurile dintotdeauna, trăind un cotidian adesea repetitiv și uneori plictisitor, în Postul Mare suntem invitați să "urcăm pe un munte înalt" împreună cu Isus, pentru a trăi cu poporul sfânt al lui Dumnezeu o experiență deosebită de asceză.

Asceza din Postul Mare este o angajare, animată mereu de har, pentru a depăși lipsurile noastre în credință și rezistențele de a-l urma pe Isus pe drumul crucii. Exact cum aveau nevoie de asta Petru și ceilalți discipoli. Pentru a aprofunda cunoașterea Învățătorului, pentru a înțelege și a primi până la capăt misterul mântuirii divine, realizată în dăruirea totală de sine din iubire, trebuie să ne lăsăm conduși de el deoparte și sus, dezlipindu-ne de mediocrități și de vanități. Trebuie să pornim la drum, un drum în urcuș, care cere efort, sacrificiu și concentrare, ca o excursie la munte. Aceste condiții sunt importante şi pentru drumul sinodal pe care, ca Biserică, ne-am angajat să-l realizăm. Ne va face bine să reflectăm asupra acestei relații care există între asceza din Postul Mare și experiența sinodală.

În "retragerea" pe muntele Tabor, Isus ia cu sine trei discipoli, aleși pentru a fi martori ai unui eveniment unic. Vrea ca experiența aceea de har să nu fie solitară, ci împărtășită, așa cum este, de altfel, toată viața noastră de credință. Isus este urmat împreună. Și împreună, ca Biserică peregrină în timp, se trăiește anul liturgic și, în el, Postul Mare, mergând cu aceia pe care Domnul i-a pus alături de noi ca însoțitori de călătorie. În mod asemănător cu urcarea lui Isus și a discipolilor pe Muntele Tabor, putem spune că drumul nostru din Postul Mare este "sinodal", pentru a-l parcurge împreună pe aceeași cale, discipoli ai unicului Învățător. Ba chiar știm că el însuși este Calea, așadar, fie în itinerarul liturgic, fie în cel al Sinodului, Biserica nu face altceva decât să intre tot mai profund și pe deplin în misterul lui Cristos Mântuitor.

Și ajungem la momentul culminant. Evanghelia relatează că lui Isus "i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor: fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui au devenit albe ca lumina" (Mt 17,2). Iată "vârful", destinația drumului. La sfârșitul urcușului, în timp ce sunt pe muntele înalt cu Isus, celor trei discipoli le este dat harul de a-l vedea în gloria sa, strălucind de lumină supranaturală, care nu venea din afară, ci iradia din el însuși. Frumusețea divină a acestei viziuni a fost în mod incomparabil superioară oricărei oboseli pe care discipolii poate că au avut-o urcând pe Tabor. Ca în orice excursie angajantă pe munte: urcând, trebuie ținută privirea bine îndreptată la cărare; dar panorama care se deschide larg la sfârșit surprinde și răsplătește prin minunăția sa. Și procesul sinodal apare adesea greu și uneori ne-am putea descuraja. Dar ceea ce ne așteaptă la sfârșit este fără îndoială ceva minunat și surprinzător, care ne va ajuta să înțelegem mai bine voința lui Dumnezeu și misiunea noastră în slujba Împărăției sale.

Experiența discipolilor pe Muntele Tabor se îmbogățește ulterior când, alături de Isus schimbat la față, apar Moise și Ilie, care întruchipează Legea și, respectiv, Profeții (cf. Mt 17,3). Noutatea lui Cristos este împlinirea vechii Alianțe și a promisiunilor; este inseparabilă de istoria lui Dumnezeu cu poporul său și revelează sensul său profund. În mod asemănător, parcursul sinodal este înrădăcinat în tradiția Bisericii și, în același timp, deschis spre noutate. Tradiția este izvor de inspirație pentru a căuta căi noi, evitând tentațiile opuse ale imobilismului şi ale experimentării improvizate.

Drumul ascetic din Postul Mare și, în mod asemănător, cel sinodal au ca destinație o schimbare la față, personală și eclezială. O transformare care, în ambele cazuri, își are modelul său în cea a lui Isus și se realizează prin harul misterului său pascal. Pentru ca această schimbare la față să se poată realiza în noi anul acesta, aș vrea să propun două "cărări" de urmat pentru a urca împreună cu Isus și a ajunge cu el la destinație.

Prima face referință la imperativul pe care Dumnezeu Tatăl îl adresează discipolilor pe Tabor, în timp ce îl contemplă pe Isus schimbat la față. Glasul din nor spune: "Ascultați de el" (Mt 17,5). Așadar, prima indicație este foarte clară: a-l asculta pe Isus. Postul Mare este timp de har în măsura în care ne punem în ascultarea lui care ne vorbește. Și cum ne vorbește? Înainte de toate, în cuvântul lui Dumnezeu, pe care Biserica ni-l oferă în Liturghie: să nu-l lăsăm să cadă în gol; dacă nu putem participa mereu la Liturghie, să citim lecturile biblice zi de zi, chiar și cu ajutorul internetului. În afară de Scripturi, Domnul ne vorbește în frați, mai ales în chipurile şi în istoriile celor care au nevoie de ajutor. Dar aş vrea să adaug şi un alt aspect, foarte important în procesul sinodal: ascultarea lui Cristos trece şi prin ascultarea fraţilor şi a surorilor în Biserică, acea reciprocă ascultare care în unele faze este obiectivul principal, dar care rămâne oricum mereu indispensabilă în metoda şi în stilul unei Biserici sinodale.

Auzind glasul Tatălui, "discipolii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat foarte mult. Dar, venind Isus şi atingându-i, le-a zis: «Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!». Ridicându-şi ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur" (Mt 17,6-8). Iată a doua indicaţie pentru acest Post Mare: să nu ne refugiem într-o religiozitate făcută din evenimente extraordinare, din experienţe sugestive, fiindu-ne frică să înfruntăm realitatea cu trudele sale zilnice, cu durităţile sale şi contradicţiile sale. Lumina pe care Isus o arată discipolilor este o anticipare a gloriei pascale şi spre aceea trebuie să mergem, urmându-l "pe Isus singur". Postul Mare este orientat spre Paşte: "retragerea" nu este scop în sine, ci ne pregăteşte să trăim cu credinţă, speranţă şi iubire pătimirea şi crucea, pentru a ajunge la înviere. Şi parcursul sinodal nu trebuie să ne înşele că am ajuns atunci când Dumnezeu ne dăruieşte harul unor experienţe puternice de comuniune. Şi acolo Domnul ne repetă: "Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!". Să coborâm pe câmpie şi harul experimentat să ne susţină în a fi artizani ai sinodalităţii în viaţa obişnuită a comunităţilor noastre.

Iubiţi fraţi şi surori, Duhul Sfânt să ne însufleţească în acest Post Mare în urcarea cu Isus, pentru a trăi experienţa strălucirii sale divine şi astfel, întăriţi în credinţă, să continuăm împreună drumul cu el, glorie a poporului său şi lumină a neamurilor.

Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 25 ianuarie, sărbătoarea Convertirii Sfântului Paul

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Preasfințiile Voastre,

Cucernici Părinți

Cuvioși călugări și călugărițe,

Iubiți credincioși,

Societatea zilelor noastre este marcată de situația critică din Turcia și din Siria, unde zeci de mii de persoane și-au pierdut viața în urma cutremurelor devastatoare care au avut loc, iar multe familii și-au pierdut locuințele.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, răspunde invitației Confederației Caritas România de a sprijini victimele acestor cutremure, unindu-se întregii Biserici Catolice în spiritul de solidaritate creștină și evanghelică pe care Biserica îl propovăduiește.

Este momentul pentru a oferi un semn concret de susținere și de iubire fraternă venind în sprijinul tuturor persoanelor aflate în dificultate indiferent de religie, apartenența etnică sau zonă geografică, manifestând compasiune și solidaritate cu victimele acestui dezastru natural și cu familiile acestora.

În acest sens, dispunem și binecuvântăm în toate Eparhiile Bisericii noastre organizarea unei colecte, duminică 5 martie 2023, la 46 de ani de la producerea ultimului cutremur devastator care a avut loc în România pe 4 martie 1977, cu scopul ajutorării victimelor cutremurelor din Turcia și Siria.

Sumele colectate vor fi transmise de către Birourile de Contabilitate ale Episcopiilor noastre către Nunțiatura Apostolică în România până pe data de 15 martie 2023, care le va transmite spre destinatari.

Cerând Bunului Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Sfinte, inimi generoase în ajutorarea fraților aflați în nevoie, rămânem uniți în rugăciune și în comuniune de slujire.

Cu arhierești binecuvântări,

† Cardinal Lucian,

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

„Corul celor care se roagă azi pentru cei aflați în suferință este numeros, fapt pentru care vă mulțumesc, deoarece rugăciunea este vindecătoare, în special sufletului persoanei umane, care caută împlinire, bucurie și îl caută pe Dumnezeu”, a afirmat Preasfinția Sa Vasile Bizău sâmbătă, 11 februarie, în ziua în care în Biserică Catolică se sărbătorește cea de-a XXXI-a Zi Mondială a Bolnavului.

La Baia Mare, ziua a fost marcată prin celebrarea Tainei Sfântului Maslu la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare. La finalul celebrării, preoții prezenți la oficiu au vizitat toți bolnavii internați și au împărțit cărticele de rugăciuni, iconițe și rozare fiecăruia, ungându-i pe aceștia cu ulei binecuvântat.

„Fă și tu la fel!” este îndemnul care constituie tema acestei zile, luat din Evanghelia după Luca, prin care Papa îndeamnă întreaga Biserică să se raporteze la exemplul evanghelic al bunului samaritean. „La fel ca și acesta, textele din Sfânta Evanghelie pe care le-am ascultat astăzi vin toate cu același mesaj al apropierii lui Dumnezeu de om”, a afirmat PS Vasile. „Ziua Mondială a Bolnavului vine cu mesajul solidarității, a grijii noastre față de cel de lângă noi”, a afirmat Ierarhul, explicând cum, prin credință, chiar și momentele de suferință sunt suportabile: „Cel care are credință nu va trăi niciodată momentele de neputință într-o formă definitivă de abandonare, deoarece ei trăiesc cu prezența lui Dumnezeu și se identifică cu suferința mântuitoare a lui Hristos”. În același timp, această zi ne îndemnă la a avea o inima milostivă și iubitoare față de cei aflați în suferință, o inima care ne face însoțitori și sprijin al lor, a punctat Ierarhul.

La finalul celebrării Tainei Sfântului Maslu, a avut loc parastasul de șase săptămâni de la moartea părintelui doctor Rațiu Vasile, care a fost preot și medic în acest spital și care a înființat Misiunea Greco-Catolică Spitale. S-a binecuvântat de asemenea capela spitalului, la final de lucrări de renovare.

Cu mare drag, părintele Șimonca Mihai, capelan al Misiunii greco-catolice Spitale, a mulțumit Preasfințitului Vasile, părintelui capelan ortodox, Asociației Medicilor Catolici, managerului spitalului, medicilor, asistenților și personalului auxiliar din spital. „Munca și efortul dumneavoastră sunt mai mult decât o profesie; ele sunt o vocație, dăruire și slujire”, a afirmat pr. Șimonca, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate.

Ziua Mondială a Bolnavului se organizează anual la Baia Mare, prin directa implicare a părintelui capelan Șimonca Mihai și a Asociației Medicilor Catolici din Maramureș, președinte Ilieș Alexandru. 

Ea se celebrează în întreaga Biserică Catolică, fiind instituită de către Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1992 și celebrată pentru prima dată în anul 1993, iar ziua de 11 februarie nu a fost aleasă întâmplător, ci este ziua primei apariții a Sfintei Fecioare la Lourdes. În acest an, mesajul Sfântului Părinte se intitulează: „Îngrijește-te de el.” Compasiunea ca exercițiu sinodal de vindecare. Mesajul integral poate fi citit aici

Biroul eparhial de presă

 

Marți, 24 Ianuarie 2023 00:00

Părintele Pop Adrian a trecut la Domnul

Astăzi, 24 ianuarie 2023, părintele Pop Adrian, fost preot în Noroieni, a trecut la Casa Tatălui Ceresc, la vârsta de 63 de ani.

Slujba de înmormântare va avea loc joi, 26 ianuarie, de la ora 12:00, la biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din Satu Mare. Priveghiul se va celebra miercuri, 25 ianuarie, după Sfânta Liturghie de la ora 17:00, la aceeași biserică.

Date biografice:

Părintele Pop Adrian s-a născut pe data de 7 iunie 1959, în Municipiul Satu Mare

A absolvit Institutul Teologic ,,Ep. Dr. Alexandru Rusu″ din Baia, în anul 1994, fiind hirotonit preot în același an, în 20 noiembrie, de Preasfințitul Ioan Șișeștean, episcop de Maramureș la acea vreme.

A activat ca preot în parohiile Drăgușeni, Curtuiuș - Satu Mare, iar din 2004 a fost preot paroh în parohia Noroieni – Protopopiatul Satu Mare.

Bunul Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Biroul eparhial de presă


Joi, 26 Ianuarie 2023 00:00

Funeraliile părintelui Pop Adrian

„Astăzi îl conducem pe ultimul drum pe părintele Adrian, prin rugăciunea Bisericii”, a afirmat PS Vasile la slujba de înmormântare a părintelui Pop Adrian trecut la cele veșnice marți, 24 ianuarie  2023, la vârsta de 63 de ani și în al 29-lea an de preoție. Funeraliile au avut loc joi, 26 ianuarie 2023, la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, iar trupul neînsuflețit al părintelui a fost depus în Cimitirul Gară din oraș.

L-au condus pe ultimul drum familia, cunoscuții și un sobor de zeci de colegi preoți, precum și numeroși credincioși din parohiile în care a activat, precum și din alte parohii.

„Oficiul înmormântării la care am participat este pe structura oficiului Utreniei (sau a Laudelor), care este rugăciunea Bisericii dedicată învierii și care se celebrează duminica. Așadar și oficiul înmormântării este rugăciunea de trecere, prin speranță și credință a Bisericii, încredințându-l pe cel pe care-l însoțim, milei lui Dumnezeu, Iubirii Sale și veșniciei Sale”, a afirmat Ierarhul. 

Preasfințitul a adus în lumină pasajul biblic în care Marta îi spune lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!, iar Mântuitorul îi răspunde: Oricine crede în Minechiar dacă va muriva trăi în veac. Credeți voi aceasta? Da, Doamne, credem!, răspundem și noi astăzi. De aceea te căutăm din zorii zilei, de aceea sufletul nostru este neliniștit, neîmpăcat și încă nemulțumit în tot acest pelerinaj al vieții, pentru că pe Tine te căutăm, Doamne și se întâmplă să uităm unde să te căutăm și din fântâna din sufletul nostru se împuținează apa care stinge setea. Dar te căutăm în mod continuu, Doamne, pentru că doar în Tine, sufletul omului își găsește odihna”. „Părintele Adrian și-a dus preoția până la capăt cu dragostea față de Hristos pe care și-a manifestat-o în blândețea care-l caracteriza, în modul lui de a fi, în dorința de a fi păstor de suflete... Astăzi se adaugă cetelor preoțești din Cer, slujirii îngerești, slujirii martirilor”, a punctat Preasfinția Sa Vasile.  

„ A fost un preot dedicat, activ, a fost preotul care a construit prima biserică greco-catolică din Satu Mare” a spus părintele protopop Roman Dumitru în cadrul iertăciunilor, pe care le-a citit la finalul slujbei de înmormântare. „Părintele Adrian trăia o continuă încredințare în mâinile Tatălui și în mâinile lui s-au încredințat foarte mulți oameni. Erau mâini de iertare, mâini care au dezlegat păcatele oamenilor, dezlegare prin care ei au primit sacramentul reconcilierii... Sigur părintele aude vocea Tatălui care zice: Veniți binecuvântații Tatălui Meu!”, a  afirmat pr. Roman.

Date biografice:

Părintele Pop Adrian s-a născut pe data de 7 iunie 1959, în Municipiul Satu Mare

A absolvit Institutul Teologic ,,Ep. Dr. Alexandru Rusu″ din Baia, în anul 1994, fiind hirotonit preot în același an, în 20 noiembrie, de Preasfințitul Ioan Șișeștean, episcop de Maramureș la acea vreme.

A activat ca preot în parohiile Drăgușeni, Curtuiuș - Satu Mare, iar din 2004 a fost preot paroh în parohia Noroieni – Protopopiatul Satu Mare.

Bunul Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Biroul eparhial de presă