Duminica 18 noiembrie a.c. în biserica parohială Sf. Anton din Baia Mare a avut loc un eveniment festiv și comemorativ prilejuit de marea sărbătoare a centenarului unirii. O dorință, un vis un ideal care s-au făcut realitate când toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România. Evenimentul a început cu un moment de rugăciune în care s-a celebrat slujba de Tedeum comemorativ. Se cuvine să-i aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru toate, pentru cele bune dar și pentru încercările care au fost de-a lungul istoriei țării în care locuim. După aceasta a avut loc conferința cu titlul Contribuția bisericii greco-catolice din nordul Transilvaniei la marea unire de la 1918. Timp de secole Biserica greco-catolică a fost nu doar purtătoarea și vestitoarea evangheliei pentru credincioșii ei, dar a avut și un rol esențial în nașterea și cultivarea culturii neamului pe care îl păstorea, asumându-și uneori și rolul de cârmuitor al poporului. Unirea din 1918 reprezintă, am spune, o culme ce are în spate un complex proces istoric precum și truda, suferința și jertfa multor persoane și personalități care își revendicau drepturile firești pentru neamul lor. Biserica și școala au fost principalele instituții din Transilvania prin care românii au reușit să-și păstreze identitatea națională până la momentul Marii Uniri. Încă de la începuturile unirii cu scaunul petrin de la Roma, Biserica greco-catolică (sau Biserica ortodoxă unită) prin școlile cu predare în limba română pe care le-a instituit (1754, Petru Pavel Aron, la Blaj) a început să pună o importantă piatră de temelie pentru viitoarea Unire a românilor din Transilvania cu țara mamă. De-a lungul a mai bine de două secole această Biserică a școlit și format oameni de valoare, adevărate elite care au ținut vie făclia idealului unității naționale chiar și în cele mai vitrege vremuri.

Același lucru s-ar putea spune și despre părțile aflate la nord de Transilvania, actualul teritoriu al eparhiei greco-catolice de Maramureș, unde de asemenea Biserica a avut un rol activ și important pentru emanciparea culturală a societății. Astfel, conferențiarii invitați au încercat să creioneze aspecte din viața unor instituții, persoane sau personalități ai Bisericii greco-catolice din această parte a țării, care și-au adus contribuția pentru împlinirea acestui mare deziderat al românilor de pretutindeni. După o scurtă introducere făcută de părintele paroh pr. dr. Marușciac Florin, părintele lector universitar dr. Ioan Tîmbuș a deschis tematica reflecției vorbind despre Contribuția protopopiatelor de pe actualul teritoriu al Eparhiei de Maramureș la Marea Unire, vorbind despre anumiți oameni mai puțin cunoscuți care au fost la rândul lor mari ctitori, nu doar de clădiri ci și de conștiințe. După această prezentare s-a trecut la evocarea a două mari personalități ale Bisericii greco-catolice, recunoscute ca fiind doi mari corifei ai unirii: preotul dr. Vasile Lucaciu și Gheorghe Pop de Băsești. Domnul muzeograf dr. Marius Câmpeanu a împărtășit celor prezenți prelegerea cu titlul Pr. dr. Vasile Lucaciu - o viață pentru un ideal, în care a prezentat unele date esențiale din viața leului de la Șișești. Vasile Lucaciu este una dintre cele mai emblematice personalităţi din nord-vestul Transilvaniei, consacrat în memoria naţională cu supranumele de Leul de la Şişeşti. Doamna muzeograf Janeta Ciocan a evocat personalitatea lui George Pop de Băsești cu prelegerea George Pop de Băsești - personalitate marcantă în lupta pentru unitate națională, în care a vorbit despre unele aspecte frumoase și emoționante din viața marelui corifeu al unirii. George Pop de Băsești a fost cel care a prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Evenimentul s-a încheiat cu mulțumirile părintelui paroh adresate conferențiarilor dar și celor invitați, după care a avut loc un moment de comuniune frățească în legătura păcii la mica agapă organizată de parohie. În acest an centenar invocăm Numele sfânt al Lui Dumnezeu ca să reverse belșugul său de har peste noi toți precum și peste alte popoare.

Biroul eparhial de presă

Duminică, 18 noiembrie 2018, Preasfințitul Părinte Vasile Bizău s-a aflat în mijlocul credincioșilor din parohia greco-catolică Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din municipiul Satu Mare. Evenimentul a fost prilejuit de sărbătoarea hramului comunității. În cadrul Sfintei și Dumnezeiești Liturghii, Preasfinția Sa a acordat treapta ipodiaconatului absolventului de teologie Dorel Aciu din Satu Mare.

La începutul cuvântului de învățătură, Preasfinția Sa a transmis credincioșilor prezenți salutul și binecuvântarea Sfântului Părinte Francisc pentru toate comunitățile greco-catolice din România, în urma vizitei Ad Limina Apostolorum de la Roma, motiv pentru care și hramul bisericii a fost sărbătorit cu o ușoară întârziere.

Pornind la textul Evangheliei, și anume a bogatului nebun căruia i-a rodit țarina, Preasfințitul Părinte Vasile a subliniat importanța unui bun discernământ pentru a trăi ca fii ai luminii în veacul de acum. Această importanță reiese din pilda pe care o oferă Isus la cerința unei persoane să facă dreptate între el și fratele lui de împărțire a averii; acest dialog se găsește în capitolul 12 din Evanghelia după Luca. ,,Prin această pildă, a bogatului căruia i-a rodit țarina, Isus arată faptul că viața nu stă în prisosul avuțiilor, pentru că aceste avuții nu aduc o mulțumire și liniște interioară. Bogatul, în loc să fie mulțumit că i-a rodit țarina, devine mai degrabă un neliniștit. El se referă doar la sine, la bunurile sale, la averea pe care o are, la sufletul său, începe o discuție între sine și suflet, o referință continuă la sine însuși. Netrecând niciodată de noi înșine, se ajunge astfel la egoism, iar egoismul este unul dintre păcatele care ne separă de Dumnezeu, deoarece egoismul oprește toată această realitate creată și inclusiv pe noi înșine doar la propria persoană”.

După Sfânta Liturghie, a fost lansat volumul de documente intitulat Consiliul Național Român Satu Mare. Satu Mare și Marea Unire. Documente (1918-1919), volum dedicat împlinirii a 100 de ani de la cel mai important eveniment din istoria neamului românesc și anume Marea Unire a tuturor românilor realizată la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Coordonat de domnul dr. Viorel Ciubotă și domnul dr. Viorel Câmpeanu, acest prim volum însumează selectiv un număr de 286 de documente care au fost emise de Consiliile Naționale Române din comitatul Satu Mare și cercual Baia Mare.

Volumul reprezintă totodată și un omagiu adus de autori zecilor de mii de români din Sătmar care, în toamna anului 1918 și primăvara următorului an, au luptat pentru îndeplinirea acestui măreț ideal, o Românie Mare și Unită.

Biroul eparhial de presă

Recent a apărut la sediul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș Calendarul Creștin Greco-Catolic pe anul 2019. Ca în fiecare an, și anul acesta, calendarul este editat în trei forme: un calendar-spirală, dedicat primului episcop greco-catolic de Maramureș, Preasfinția Sa Dr. Alexandru Rusu – martirizat de statul comunist ateu pentru unitatea Bisericii lui Hristos, a cărui proces de beatificare se află la Vatican fiind spre finalizare; un calendar-filă de perete, înfățișându-l pe Mântuitorul Isus Hristos – Pantocrator, și un calendar agendă care cuprinde rânduielile bisericești de peste an.  

Dată fiind diversitatea etnică a credincioșilor greco-catolici de pe teritoriul Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș, calendarul-filă de perete este editat în trei limbi: limba română, limba ucraineană și limba maghiară.

Calendarele pot fi procurate atât de la sediul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș cât și din parohii.

Biroul eparhial de presă

Joi, 8 noiembrie a.c., de la ora 17:00, în parohia greco-catolică de limbă maghiară din localitatea Peleș (protopopiatul Ciscarpatin de Satu Mare) a avut loc hramului bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În ciuda frigului și a vremii mohorâte, s-a umplut din nou biserica satului unde credincioșii greco-catolici i-au sărbătorit pe ocrotitorii bisericii și ai localității. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost celebrată de părintele Zoltán Orosz din Baktalórántháza, Ungaria (director al organizației Caritas a Eparhiei Greco-Catolice de Nyíregyháza), care a sosit la Peleș împreună cu credincioși. La slujbă au concelebrat preoții: Adalbert Pallai (de la biserica Sfânul Nicolae din Satu Mare), Ștefan Kozsán (parohia Micula) și Béla Pallai (parohul gazdă). În predica adresată credincioșilor și pelerinilor sosiți la Peleș pentru a sărbători împreună cu enoriașii satului, invitatul a subliniat: „Fiecare dintre noi, pe lângă arhangeli și îngerii cunoscuți pe nume, avem și un înger păzitor. Pe lângă faptul că aceștia au grijă de noi, ei lucrează permanent și stau continuu lângă noi chiar și atunci când nu îi vedem sau nu ne gândim la ei. Fiecărui om i se atribuie la botez un înger care-i va fi protector toată viața. Acesta nu-i știrbește libertatea de acțiune a omului și nici nu poartă responsabilitatea faptelor acestuia. Din păcate foarte rar îi luăm în considerare și poate le provocăm multe lacrimi. Ei nu au o misiune ușoară. Răspund de noi în fața lui Dumnezeu. Iubirea acestor ființe se manifestă prin laude, fidelitate și slujire, mijlocire, povățuire și ajutor. Iar pe lângă acestea, mai există foarte multe care nu au nume. Când noi oferim o faptă bună semenilor noștri, aceasta o facem fără nume – asemenea îngerilor. Așadar și noi suntem îngerii celor care trăiesc cu și lângă noi. Și noi suntem responsabili unul față de celălalt. Oare noi nu vom fi întrebați la Judecata de Apoi cum anume am fost îngerul păzitor față de aproapele nostru”.

La încheierea ceremoniei din biserică, parohul gazdă, mulțumind preoților și credincioșilor prezenți la această solemnă sărbătoare, i-a invitat la o agapă pregătită în fața bisericii de Asociația Femeilor Sfânta Ana. Pe lângă Sfântul Arhanghel Mihail, s-a sărbătorit și Sfântul Arhanghel Gavriil, care este aducătorul veştilor bune. El a vestit naşterea Domnului. Amintindu-se și de acest fapt, credincioșii veniți la hramul bisericii nu au omis ocazia de a se închina în fața icoanei Născătoarei de Dumnezeu. La ieșire din biserică, pelerinii au avut posibilitatea să achiziționeze obiecte bisericești cu chipul Născătoarei și bonuri de cărămidă cu amprenta icoanei din Peleș a căror valoare se oferă pentru a sprijini reconstrucția bisericii-monument istoric.

Pr. Béla Pallai

Duminică, 4 noiembrie 2018, în parohia de limbă ucraineană Sighetu Marmației, în biserica din aceeași localitate, cu hramul ,,Acoperământul Maicii Domnului”, a avut loc instalarea noului paroh în persoana părintelui Marușciac Dan Lucian. Parohia a rămas vacantă după plecarea părintelui ex-vicar general pt. ucraineni Mihai Dubovici, la terminarea mandatului său din 30 august 2018. La finalul Sfintei Liturghii, prezidată de părintele vicar general pentru ucraineni Nicolae Nicolaișen, în mod solemn, în fața comunității prezente, s-a dat citire Decretului de numire, prin care Pr. Marușciac Dan Lucian, este numit administrator parohial al parohiei Sighetu Marmației, începând cu data de 1 noiembrie 2018, dându-i-se totodată și favorurile aferente.

Pr. Marușciac Dan Lucian, s-a născut în data de 23 decembrie 1985 și a crescut în localitatea Crăciunești din județul Maramureș. După terminarea studiilor gimnaziale din Sighetu Marmației a început Liceul Teologic Greco-Catolic din Oradea, după care a urmat 4 ani de studii teologice la Facultatea de Teologie Greco-Catolica, din aceeași localitate. După terminarea Facultății este trimis bursier la Roma, unde va obține diploma de licența în specialitatea Teologie Patristică la Institutul Pontifical Oriental din Roma.

Hiroronirea sacerdotală a primit-o în data de 17 septembrie 2017, prin punerea mâinilor de către Preasfinția Sa Vasile Bizău, Eparh de Maramureș.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, părintele Lucian a mulțumit Preasfinției Sale Episcop Vasile Bizău pentru încrederea acordată, părintelui vicar Nicolae Nicolaeșin, credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie, încredințându-se și încredințându-i pe fiecare rugăciunilor sale în vederea slujirii și grijii pastorale a sufletelor acestei parohii.

Biroul eparhial de presă

La 70 de ani de la crunta noapte din 28-29 octombrie 1948, când a început drumul calvarului pentru Biserica Greco-Catolică din România, trimisă în catacombe, precum primii creştini din Roma, de către nou instalata putere comunistă, AGRU-Filiala Baia Mare III comemorează pentru a patrusprezecea oară această dată de hotar în istoria bisericii noastre.

După ce mai bine de 14 ani, după decembrie 1989, biserică ne-a fost „Catedrala Cerului” de la Monumentul Ostaşului Român din parcul central al Băii Mari, ajunşi între zidurile abia conturate ale noii bisericii  parohiale, rememorând evenimentele care au marcat viaţa Bisericii Greco-Catolice, împreună cu preotul nostru de atunci, pr. Simion Mesaroş, am înţeles că suntem datori să nu lăsăm pradă uitării viaţa atât de zbuciumată a bisericii ai cărei fii suntem. Astfel s-a născut ceea ce l-am numit, poate pretenţios, Simpozionul „Arestarea Episcopilor”.

Păstrând dealungul anilor forma de desfăşurare inţială, ediţia din acest an s-a desfăşurat în zilele de 26-27 octombrie.

Ca în fiecare an deschiderea s-a făcut la Biserica Sfântul Anton de Padova, vineri seara, prin celebrarea Sfintei Liturghii în memoria episcopilor, preoţilor şi credincioşilor, care au rămas fideli credinţei primită la botez. Serviciul divin a fost oficiat de mai mulţi preoţi, celebrantul principal fiind părintele protopop al Băii Marii, pr. Emil Gîrboan.

Ziua a doua a fost dedicată prelegerilor ştiinţifice, locul de desfăşurare fiind Salonul Artelor de la Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu.     

Sesiunea de prelegeri a fost moderată de profesorul de istorie Lucian Miclăuş, de la Colegiul Gheorghe Şincai. Prelegerile au îngemănat cele două centenare din acest an: Centenarul Marii Uniri şi un secol de la sfârşitul Mareui Război.

Au vorbit, în ordine: - preot Gheorghe Ţurcaş, vicar foraneu onorific de Şimleul Silvaniei, care şi-a prezentat cartea, autobiografică, Istorie Trăită. Cartea este o autentică şi emoţionantă mărturie a unei vieţi, care, trecând peste vicisitudinile din perioada comunistă a României, a ajus să se dăruiască „ieşirii la lumină” a Bisericii Greco-Catolice.

- profesor drd. Zamfira Tîmbuş şi-a prezentat cercetările făcute în fondul arhivistic Espicop dr. Iuliu Hossu, aducând în faţa ochilor auditoriului pagini inedite din corespondeţa espiscopului, din timpul Marelui Război şi până în anii '30 ai secolului trecut.

- preot lector dr. Ioan Tîmbuş i-a emoţionat pe participanţi făcându-le cunoscute figuri de eroi şi martiri ai Marii Uniri de la 1918, de pe teritoriul actualei Episcopii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică a Maramureşului.

-preotul Simion Mesaroş, preot din perioada de clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice, a vorbit despre cele două Biserici Româneşti în timpul comunismului.

-preotul dr. Vasile Iusco, protopop  al Sighetului, a prezentat un subiect, foarte puţin cunoscut de către noi, şi anume Despre Biserica Greco-Catolică din Transcarpatia-Ucraina, cândva parte a Maramureşului şi unde astăzi fiinţează 4 parohii greco-catolice de limbă română.

Prima intervenţie a constat, de fapt, în citirea mesajului trimis de poetul Ioan Brad, mesaj intitulat „Mărire Vouă”, care începe cu cuvintele: „cu această exclamaţie biblică se cuvine şi este firesc să evocăm şi preamărim viaţa atâtor ierarhi ai Bisericii noastre Unite cu Roma”.

La final s-a dat citire unui alt mesaj transmis de Ion-Andrei Gherasim, Președinte executiv Fundația Corneliu Coposu, nepot direct al lui Ilie Lazăr, care a dorit să fie prezent măcar printr-un mesaj, obligaţiile în care era angajat nepermiţându-i să fie prezent la Baia Mare.

Din partea participanţilor consemnăm mărturia domnului Ioan Raţiu, blăjean, ajuns de mulţi ani băimărean, şi care elev de liceu fiind a fost martorul acţiunilor care au condus la suprimarea funcţionări legale a Bisericii Greco-Catolice.

Marian Boian - AGRU Baia Mare

Câteva gânduri propuse de profesorul dr. Ciprian Ghișa la evenimentul „Școala Ardeleană - Memorie și educație” organizat de Departamentul pentru Cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, în data de 11 octombrie 2018, Ziua Școlii Ardelene, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare.

Şcoala Ardeleană: semnificaţia unui brand cultural românesc

Ce înseamnă Şcoala Ardeleană? Să spunem pentru început că în epoca lui Samuil Micu şi a contemporanilor săi acest concept nu exista. Asemenea altora, „Imperiul Bizantin” spre exemplu, expresia a fost concepută ulterior de istorici pentru a desemna un fenomen care este cultural, politic şi naţional deopotrivă, caracterizând universul românesc transilvănean din a doua jumătate a secolului XVIII şi din primele decenii ale secolului XIX, din perioada de exprimare a iluminismului şi de apariţie a zorilor romantismului. Pornind de la această observaţie, se ridică o serie de întrebări: ce se ascunde în spatele acestui construct cultural?; ce domenii de activitate şi ce personalităţi îl definesc?; în ce măsură este el definitoriu pentru evoluţia istorică a românilor?
În mentalul colectiv românesc, Şcoala Ardeleană este reprezentată prin celebra triadă formată din Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior. Ei sunt Corifeii, titanii, uriaşii pe umerii cărora s-au urcat generaţiile viitoare de intelectuali români pentru a vedea mai departe, pentru a-şi dezvolta orizonturile, pentru a lupta în continuare pentru ridicarea acestui neam. Este imaginea promovată decenii la rând în manualele de istorie sau de limbă română.
Cei trei sunt alăturaţi în mod aproape firesc, formând o unitate, la care s-a adăugat doar persoana lui Ioan Budai Deleanu, apropiat lor, dar totuşi poziţionat oarecum în afara cercului restrâns al acestor personalităţi de prim rang. Desigur că această imagine are la bază câteva argumente foarte serioase: au studiat în aceleaşi centre, la Blaj, la Viena sau Roma; au fost rezultatele aceluiaşi program cultural, cel conceput de Inochentie Micu Klein, vlădica român care a întrezărit necesitatea formării unei elite intelectuale ca premisă necesară şi obligatorie pentru succesul activităţii de ridicare culturală şi naţională a acestui popor; au lucrat în unele cazuri la proiecte comune – aşa cum îi vedem pe Micu şi Şincai semnând împreună lucrarea Elementa lingua daco-romanae sive valachicae sau elaborând extraordinarul proiect al Catehismului cel Mare ce va cunoaşte apoi alte șapte ediţii, rămânând în uzul parohiilor până după jumătatea secolului XIX; au locuit şi lucrat în acelaşi mediu, cel puţin pentru o perioadă, fiind activi pe scena mică a Blajului, din jurul pieţei mărginite de catedrala aceluiaşi Inochentie şi de clădirile celebrelor şcoli deschise de Petru Pavel Aron în 1754.
Se cunoaşte mai puţin faptul că aceşti mari oameni de cultură au colaborat destul de puţin, că nu au avut relaţii personale prea bune, că nu au urmărit să construiască o şcoală şi că nu au format ei înşişi ucenici. Ceea ce au reuşit însă a fost să influenţeze prin exemplul lor intelectualitatea română a vremii atâta cât era şi au devenit un catalizator pentru toate iniţiativele ulterioare. Nu au fost străini de aproape nici un domeniu: au scris teologie, istorie, literatură, filosofie; s-au implicat în mişcarea naţională convinşi de faptul că este de datoria lor să trezească un popor adormit şi să-l ajute să depăşească decalaje culturale şi politice adâncite de-a lungul secolelor faţă de celelalte naţiuni ale ţării. Au acţionat însă din direcţii diferite, şi de la un moment dat, din zone diferite.
Totul a pornit aşadar din micul târg al Blajului, însă acest elan deosebit s-a extins treptat şi spre celelalte centre româneşti, iar în această mişcare s-au regăsit Oradea, Sibiul sau Buda, iar alături de cei patru vom găsi şi alte nume: Ignatie Darabant, Vasilie Aaron, Ţichindeal, Vasile Popp, Ioan Bob, Ioan Piuariu Molnar şi alţii, clerici şi laici deopotrivă, greco-catolici, dar şi ortodocşi. Cu alte cuvinte, o mică lume românească, intelectuală, ardeleană, care începe să conştientizeze datoria pe care o are faţă de naţiunea din care face parte. Au fost oameni care au simţit în mod dureros situaţia grea în care se afla poporul român şi care au făcut eforturi majore şi s-au expus la riscuri considerabile pentru a lupta pentru idealurile formulate cu câteva decenii înainte de Inochentie Micu.
Aşadar, putem vorbi de o Şcoala Ardeleană? Da, însă doar în măsura în care înţelegem prin aceasta formula generalizatoare care să cuprindă întreaga mişcare culturală românească, lupta pentru limba română, pentru susţinerea drepturilor naţionale, pentru crezul Supplex-ului. Ea are ca punct de plecare viziunea lui Inochentie, are drept centru de iradiere Blajul şi are ca imbold imaginea unui Samuil Micu, eroul care a scris mii de pagini la lumina lumânării, în camerele friguroase ale mănăstirii, neînţeles uneori de proprii contemporani. Ei au fost modelele lui Bărnuţiu, Cipariu sau Bariţ, iar în operele acestora trebuie întrezărită mai întâi „Cartea de rogaciuni” a lui Micu din 1779, prima încercare de folosire a alfabetului latin într-o tipăritură ieşită din marea tipografie a Blajului.

Prof. dr. Ciprian Ghișa

Data de 11 octombrie a fost aleasă în România ca Ziua Școlii Ardelene, zi în care se rememorează inaugurarea la Blaj, în 11 octombrie 1754, a primelor şcoli cu predare în limba română din Transilvania de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. Adevărate fântâni ale darurilor, cum le-a numit ctitorul lor, spunând astfel: Şcoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetanie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se. Manifestarea acestei zile are caracter naţional din anul 2014, după ce Parlamentul României a adoptat un proiect de lege în acest sens. Acest proiect a fost adoptat de Camera Senatului la 19 noiembrie 2013 şi de Camera Deputaţilor, la 13 iunie 2014, legea fiind promulgată de Preşedintele României la data de 1 iulie 2014.

 Actul de naștere al Şcolii Ardelene a marcat începutul elaborării şi afirmării conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania. Din aceste Școli ale Blajului, asemenea celor europene ale timpului respectiv, au pornit, ca fii de ţărani simpli, cei care ulterior vor fi numiţi Corifeii Şcolii Ardelene. Ei sunt cei care au intuit faptul că introducerea alfabetului latin în scrierea limbii române însemna o etapă decisivă în procesul de realizare a unităţii limbii literare. Astfel, dezideratul unificării limbii impunea, în primul rând, înlocuirea alfabetului chirilic şi adoptarea alfabetului latin. Atunci când se vorbește despre Școala Ardeleană, mișcarea nu se poate rezuma numai la o filă din istorie, ci mai degrabă la identitatea noastră, la ceea ce este în definitiv poporul român.

În acest sens, joi 11 octombrie 2018, de Ziua Școlii Ardelene, s-a organizat la Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare, conferința Școala Ardeleană – Memorie și educație. Evenimentul a fost organizat de către Departamentul pentru Cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș. În cadrul evenimentului au intervenit Preasfințitul Părinte Vasile Bizău – Episcop de Maramureș, dr. Teodor Ardelean – director al Bibliotecii Petre Dulfu din Baia Mare, dr. Marius Câmpeanu – șef secție istorie din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și prof. dr. Ciprian Ghișa din Cluj-Napoca. Moderator al evenimentului a fost pr. dr. George Marius Nicoară.

În cuvântul de deschidere, Preasfințitul Părinte Vasile Bizău, pornind de la titlul conferinței Școala Ardeleană – memorie și educație, a subliniat importanța educației în viața unui popor: ,,Educația are de-a face în mod evident cu viața, cu sensul vieții, cu valorile și printre cele dintâi valori se află moralitatea. Fără de moralitate axa valorilor se clatină si se clatină și din perspectivă religioasă. Moralitatea este cea care unește toate valorile, este axul central al valorilor.  Educația este primordială, este esențială, și îl făurește pe om și astfel un om devine mai uman cu cât este mai educat”.

Cine sau ce este Școala Ardeleană? Prin aceste cuvinte și-a început prezentarea domnul prof. Teodor Ardelean – Director al Bibliotecii Petre Dulfu din Baia Mare. Subliniind importanța acestui curent crucial pentru poporul român, domnul Ardelean a numit Școala Ardeleană ca fiind ,,un fenomen unghiular în cultura românească, care a deschis neamul românesc spre Europa luminilor. Școala Ardeleană este un fenomen magic și magistral, un capitol cardinal din evoluțiile culturale și de emancipare ale românilor. Școala Ardeleană nu este doar un capitol, ci e o idee în lucrare permanentă”.

A intervenit, în continuare, dr. Marius Câmpeanu cu o prezentare a continuării Școlii Ardelene pe meleaguri maramureșene, arătând importanța acestui curent prin înființarea școlii în limba română din Șomcuta Mare.

Domnul prof. dr. Ciprian Ghișa a evidențiat situația educativă din secolul al XVIII-lea și importanța episcopului Inochentie Micu Klein în acest proces de emancipare a poporului român din Transilvania, prin înființarea viitorului centru de la Blaj, devenind o figură carismatică din istoria Bisericii ce a pus bazele viitoarei mișcări Școala Ardeleană.

La finalul evenimentului au urmat o serie de întrebări și intervenții din partea unor participanți la conferință.

Biroul eparhial de presă

Evenimentul caritabil ,,UN MILION DE STELE ” - campanie de sensibilizare și strângere de fonduri aflat în acest an la a XV-a ediție - Organizată anul acesta sub sloganul „Vino și aprinde o stea pentru persoanele vârstnice aflate în dificultate!” în Baia Mare și Sighetu Marmației.

Gestul constă în aprinderea de lumânări într-un spaţiu public, fiecare flacără reprezentând simbolic o persoană care se confruntă cu neajunsurile şi excluziunea socială. Acțiunea oferă oportunitatea oricărei persoane de a face un bine exprimându-se vizibil și arătând,  în ciuda tuturor dificultăților, importanța comunității și interesul purtat celor în nevoie. În acest an au fost la eveniment aproximativ 500 de participanți.

Asociația Diecezană Caritas Greco Catolic Maramureș mulțumește cadrelor didactice, părinților și copiilor de la:

Gradinița cu program prelungit nr.27 – d-na Mihaela Vălenaș

Gradinița ,, Micul Prinț” – d-na Maria Fânățean

Gradinița ,,Floare de Colț” – d-na Lena Goci

Gradinița cu program prelungit nr. 9 – d-na Carmen Condor

Gradinița cu program prelungit nr. 25 – d-na Crina Șandor

Gradinița cu program prelungit nr. 30 – d-na Dutca Anamaria

Gradinița cu program prelungit nr. 10- d-na Ioana Măhălean

Gradinița cu program prelungit Târgu Lăpuș - d-na Mirela David

Colegiul Național  ,,Vasile Lucaciu” – coordonator d-na Petronela Mureșsan și d-na Gina Petreuș

Școala gimnazială ,,Dr.Ep.Alexandru Rusu” – coordonat de d-na  Anuța Gorzo și d-na Nicoleta Petran

Mulțumim de asemenea preot dr. Florin Marusciac pentru găzduire în biserica ,,Sfântul Anton”, preotului Angel Zareczki, precum și tuturor participanților la acest eveniment caritabil.

Director Caritas Maramureș, preot Dunca Gheorghe

Duminică, 07 octombrie a.c., în parohia Tăuții Măgherăuș, în biserica din Măgherăuș, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, a avut loc instalarea noului paroh în persoana părintelui Ioan Balea. La finalul Sfintei Liturghii, prezidată de părintele protopop Emil Gîrboan, în mod solemn, în fața comunității prezente, s-a dat citire Decretului de numire, prin care Pr. Ioan Balea este numit paroh al parohiei Tăuții Măgherăuș începând cu data de 07 octombrie 2018, dându-i-se totodată și favorurile aferente.

Pr. Ioan Balea s-a născut în data de 3 octombrie 1979 și a crescut în localitatea Ieud – Maramureș. După terminarea studiilor gimnaziale a început Liceul Teologic ,,Inocențiu Micu-Klein” din Cluj-Napoca, după care a urmat 3 ani de studii teologice la Institutul Teologic ,,Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare. Este trimis bursier la Colegiul Pontifical ,,Pio Romeno” din Roma, pentru studierea filosofiei și teologiei. Este licențiat în Drept canonic la Institutul Oriental din Roma.

A fost hirotonit preot la Jibou în data de 12 august 2012 de către Preasfinția Sa Vasile Bizău, fiind numit administrator parohial în această parohie, funcție pe care a ocupat-o până în septembrie 2018. În data de 1 ianuarie 2015 este numit vicar judecătoresc al Episcopiei de Maramureș fiind președintele Tribunalului Intereparhial de primă instanță.

În încheiere, părintele Ioan Balea sub semnul evangheliei chemării primilor ucenici de „a fi pescari de oameni”, având în inimă cuvintele Mântuitorului de a fi „sare și lumină în lume”, s-a încredințat ocrotirii lui Dumnezeu în misiunea primită. A mulțumit Preasfinției Sale Vasile Bizău pentru încrederea acordată, părintelui protop Emil Gîrboan, care a fost și păstorul din această localitate, pentru toată munca depusă aici, și tuturor credincioșilor prezenți pentru frumoasa și călduroasa primire.

Îi urăm părintelui Ioan Balea o păstorire îndelungată și rodnică!

Biroul eparhial de presă